Peste un milion de copii din România au fost victimele violenței. Avertismentul premierului Luca Niculescu

Peste un milion de copii din România s-au confruntat cu cel puțin o formă de violență de-a lungul vieții, iar aproximativ 600.000 au trecut printr-o asemenea experiență numai în ultimul an, a declarat luni premierul Luca Niculescu, la Palatul Victoria. Șeful Guvernului a atras atenția că, deși România a făcut progrese în domeniul protecției copilului, instituțiile nu colaborează întotdeauna suficient, intervențiile pot întârzia, iar semnele că un copil se află în pericol trec uneori neobservate.

Premierul a participat la Conferința de încheiere a proiectului „Consolidarea răspunsului la violența împotriva copiilor prin politici mai bine fundamentate și capacitate instituțională sporită”.

La începutul discursului, Luca Niculescu a transmis un mesaj de solidaritate poporului polonez, în urma tragediei de la Cracovia.

„Aș vrea să încep (...) prin a transmite un gând de solidaritate și compasiune poporului polonez și partenerilor noștri din Polonia, prezenți astăzi aici, în urma tragediei de la Cracovia. România vă este alături în aceste momente grele", a declarat premierul.

El a subliniat că proiectul, realizat împreună cu parteneri din Polonia, Comisia Europeană și UNICEF, nu vizează doar instituțiile și politicile publice, ci, înainte de toate, siguranța copiilor.

„Este despre copii, despre siguranța lor, despre încrederea pe care trebuie să o aibă în adulți și despre dreptul fiecăruia de a crește fără teamă”, a spus Luca Niculescu.

„Nu ar trebui să așteptăm o tragedie pentru a vedea că un copil are nevoie de ajutor”

Șeful Executivului a atras atenția că, în ultimele săptămâni, violența în rândul copiilor și adolescenților a fost un subiect intens dezbătut în România, însă reacțiile apar adesea abia după producerea unor tragedii.

„În ultimele săptămâni, am vorbit mult în România despre violența în rândul copiilor și adolescenților. Din păcate, de multe ori ajungem să discutăm despre aceste lucruri abia atunci când se întâmplă o dramă și nu ar trebui să așteptăm o tragedie pentru a vedea că un copil are nevoie de ajutor”, a afirmat el.

Potrivit acestuia, direcțiile de protecție a copilului au înregistrat anul trecut peste 20.000 de cazuri de abuz, neglijare și exploatare. Numărul real al situațiilor ar putea fi însă mult mai mare, întrucât multe cazuri nu ajung în atenția autorităților.

„Cifrele sunt grăitoare. Anul trecut, direcțiile de protecție a copilului au înregistrat peste 20.000 de cazuri de abuz, neglijare și exploatare. Dar știm că multe situații nu ajung niciodată în atenția autorităților, iar studiile realizate în cadrul acestui proiect ne arată dimensiunea problemei, adică peste un milion de copii din România s-au confruntat cu cel puțin o formă de violență de-a lungul vieții și aproximativ 600.000 au trecut printr-o asemenea experiență numai în ultimul an”, a subliniat Luca Niculescu.

Premierul a punctat că în spatele statisticilor se află copii care se confruntă cu situații dificile și care nu știu întotdeauna cui să ceară ajutor.

„Vorbim despre cifre care sunt foarte mari, dar în spatele fiecărei cifre este un copil, care poate se teme să meargă la școală, care poate suferă acasă, care nu știe cui să ceară ajutor sau, dacă cere ajutor, nu este întotdeauna sigur că a fost ascultat. Tocmai de aceea avem datoria să facem mai mult”, a declarat șeful Guvernului.

Niculescu: „Sistemul nu funcționează întotdeauna așa cum am dori și ar trebui”

Premierul a recunoscut că, în ciuda progreselor înregistrate de România în domeniul protecției copilului, există în continuare probleme în funcționarea instituțiilor responsabile.

„Nimeni nu poate nega faptul că România a făcut progrese în protecția copilului. Avem instituții, legislație și oameni dedicați, dar trebuie să recunoaștem că sistemul nu funcționează întotdeauna așa cum am dori și ar trebui. Uneori, instituțiile nu comunică suficient între ele. Alteori, reacția vine prea târziu. Iar câteodată, semnele pe care le dă un copil în pericol trec neobservate”, a afirmat Niculescu.

El a precizat că proiectul ajuns la final oferă o imagine mai clară asupra fenomenului și propune măsuri concrete pentru îmbunătățirea răspunsului autorităților.

„Foaia de parcurs propune șapte direcții strategice și 57 de măsuri, de la prevenire și identificarea timpurie a violenței până la intervenție, recuperare și reintegrare. Este bine că avem acest plan, dar un plan bun nu este suficient dacă rămâne doar pe hârtie. De aceea solicit instituțiilor responsabile să lucreze împreună și să transforme aceste recomandări în schimbări pe care copiii și familiile lor să le simtă în viața de zi cu zi”, a declarat premierul.

Mesaj pentru cei care lucrează cu copiii aflați în dificultate

Luca Niculescu le-a mulțumit tuturor celor care au contribuit la proiect, inclusiv instituțiilor, cercetătorilor, organizațiilor neguvernamentale, partenerilor europeni și copiilor și adolescenților care au acceptat să vorbească despre experiențele lor.

„Nu este întotdeauna ușor să vorbești despre lucrurile care te rănesc, iar atunci când un copil are curajul să o facă, responsabilitatea noastră este să îl ascultăm și să nu îl dezamăgim. Le mulțumesc și asistenților sociali, profesorilor, psihologilor și tuturor celor care lucrează zi de zi cu copiii aflați în dificultate. Știu că munca lor este grea și nu întotdeauna suficient recunoscută”, a spus premierul.

Acesta a subliniat că violența împotriva copiilor nu reprezintă doar o problemă a instituțiilor de protecție socială, ci o responsabilitate a întregii societăți.

„Violența împotriva copiilor nu este doar o problemă a instituțiilor de protecție socială, ci este o problemă a întregii societăți, a părinților, a școlii, a comunităților, a autorităților și, într-o anumită măsură, a fiecăruia dintre noi”, a afirmat Luca Niculescu.

Premierul a mai anunțat că Ministerul Educației a început un proces de consultare privind siguranța copiilor în școli, în timp ce Guvernul lucrează la finalizarea unei strategii naționale pentru prevenirea radicalizării care poate conduce la extremism violent.

„Dincolo de aceste strategii, întrebarea este ce putem face ca un copil să se simtă mai în siguranță mâine, față de cum se simte astăzi”, a conchis prim-ministrul.

Editor : Ana Petrescu