Pastila banală care, în doză mică, ar putea reduce riscul de demență cu 70% la anumite persoane. Avertismentul cercetătorilor

Administrarea aspirinei în doză mică ar putea fi asociată cu o reducere de aproximativ 70% a riscului de demență în cazul persoanelor care au un anumit profil genetic. Este concluzia unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Monash din Australia, care atrag însă atenția că potențialul beneficiu este însoțit de un risc semnificativ de hemoragii grave.

Rezultatele cercetării, publicate în revista științifică Alzheimer's & Dementia: The Journal of the Alzheimer's Association, au fost obținute în urma analizării datelor genetice de la peste 13.500 de participanți la studiul clinic ASPREE, dedicat investigării efectelor aspirinei asupra sănătății persoanelor vârstnice, scrie Science Daily.

Oamenii de știință au încercat să stabilească dacă anumite caracteristici genetice pot explica de ce aspirina ar putea avea efecte diferite asupra riscului de demență de la o persoană la alta.

Riscul de demență, cu 70% mai mic în cazul unui anumit grup de persoane

Cele mai importante rezultate au fost observate în cazul participanților care prezentau anumite variații genetice asociate cu numărul de trombocite din sânge.

Trombocitele sunt componente ale sângelui care contribuie la formarea cheagurilor, iar cercetătorii au analizat dacă particularitățile genetice legate de acestea pot influența efectele aspirinei.

După calcularea unor scoruri genetice asociate numărului de trombocite, specialiștii au comparat incidența demenței în rândul persoanelor care au primit aspirină și al celor cărora li s-a administrat un placebo.

Citește și

În schimb, în grupul care a primit placebo, procentul a fost de 3,3%.

Diferența corespunde unei reduceri relative de aproximativ 70% a riscului de demență, însă numai în cazul persoanelor cu profilul genetic respectiv.

Aspirina a crescut și riscul de hemoragii grave

Cercetătorii au identificat însă și un efect advers important.

În același grup genetic, 4,4% dintre participanții care au primit aspirină au suferit hemoragii majore, comparativ cu 2,1% dintre cei care au primit placebo.

Astfel, deși rezultatele sugerează un posibil beneficiu în prevenirea demenței pentru anumite persoane, administrarea aspirinei poate implica riscuri importante.

Autorii studiului subliniază că descoperirea nu reprezintă o recomandare pentru utilizarea preventivă a medicamentului.

Factorii genetici ar putea schimba modul în care este prevenită demența

Peter Fransquet, cercetător la Facultatea de Sănătate Publică și Medicină Preventivă din cadrul Universității Monash și autor principal al studiului, a explicat că rezultatele ar putea deschide calea către strategii personalizate de prevenire a demenței.

Potrivit acestuia, studiile anterioare nu au demonstrat că aspirina previne demența atunci când sunt analizați toți participanții împreună.

Noua analiză sugerează însă că anumite caracteristici genetice ar putea influența răspunsul organismului la medicament.

Citește și

În schimb, rezultatele indică un posibil rol al mecanismelor biologice asociate trombocitelor.

Descoperirea ar putea orienta viitoarele cercetări către identificarea persoanelor care ar putea beneficia de anumite tratamente preventive, în funcție de profilul lor genetic.

Cercetătorii avertizează: aspirina nu trebuie administrată preventiv fără recomandarea medicului

Specialiștii subliniază că rezultatele trebuie confirmate prin cercetări suplimentare înainte de a putea fi utilizate pentru formularea unor recomandări medicale.

Următoarea etapă presupune verificarea asocierii în alte populații și realizarea unui studiu clinic conceput special pentru persoanele cu profilul genetic identificat.

Autorii avertizează că oamenii nu ar trebui să înceapă să ia aspirină pentru prevenirea demenței pe baza acestor rezultate, fără să consulte un medic, mai ales din cauza riscului crescut de sângerări severe.

Dacă descoperirile vor fi confirmate, faptul că aspirina este un medicament ieftin și disponibil pe scară largă ar putea contribui, în viitor, la dezvoltarea unor strategii personalizate de prevenire a demenței.

Editor : Sebastian Eduard