Omul care negociază cu Rusia pentru ucrainenii captivi. Cine este Dmitro Lubineț și de ce este contestat

Apreciat pentru implicarea în evacuarea civililor dintr-un oraș ocupat de Rusia, dar criticat pentru întâlnirile și gesturile cordiale față de omologul său rus, Dmitro Lubineț se află într-o poziție delicată. Ombudsmanul Ucrainei (n.r. cunoscut în România drept Avocatul Poporului) afirmă că dialogul cu Moscova este singura cale prin care poate obține întoarcerea cetățenilor ucraineni aflați în captivitate sau deportați, scrie The Kyiv Independent.

Dmitro Lubineț, ombudsmanul Ucrainei, a avut un rol important în evacuarea civililor din orașul Oleșkî, ocupat de forțele ruse în regiunea Herson. Operațiunea de la sfârșitul lunii octombrie i-a adus aprecierea localnicilor care au trăit aproape cinci ani sub ocupație, dar a readus în atenție și poziția delicată în care se află oficialul ucrainean în relația cu omologul său rus.

Imaginile în care Lubinets dă mâna și schimbă saluturi cordiale cu Yana Lantratova, comisarul rus pentru drepturile omului, au provocat critici în Ucraina. Cei doi urmează să se întâlnească din nou la Casa Albă, pe 5 noiembrie, în cadrul unei reuniuni mediate de prima doamnă a Statelor Unite, Melania Trump.

Ombudsmanul, în vârstă de 45 de ani, își apără însă abordarea și susține că nu are altă opțiune decât să păstreze comunicarea cu oficialii ruși. El afirmă că responsabilitatea funcției sale îl obligă să lase deoparte resentimentele personale, deoarece viețile și sănătatea cetățenilor ucraineni depind de aceste contacte.

Lubinets a explicat într-un interviu acordat în iunie postului Radio Free Europe/Radio Liberty că orașul său natal se află sub ocupație rusă și că mulți dintre prietenii săi apropiați au fost uciși în război. În pofida acestor experiențe, consideră că trebuie să continue dialogul cu partea rusă pentru a-și îndeplini misiunea.

Un rol deasupra politicii?

Dmitro Lubineț este originar din Volnovaha, regiunea Donețk, oraș care a ajuns sub ocupație rusă în primele săptămâni ale invaziei pe scară largă. A studiat dreptul și relațiile internaționale, iar înainte de a intra în politică a lucrat în mediul de afaceri.

Și-a început cariera politică în 2010, când a obținut un mandat în Consiliul Local din Volnovaha. Patru ani mai târziu, a fost ales deputat în parlamentul ucrainean, pe lista partidului condus de fostul președinte Petro Poroșenko.

În 2019, a fost reales ca independent și s-a alăturat grupului parlamentar Pentru Viitor, asociat cu oligarhul Ihor Kolomoisky și condus de omul de afaceri și deputatul Ihor Palytsia, un apropiat al acestuia.

Activitatea sa parlamentară a fost criticată de activiștii anticorupție. Aceștia au susținut că Lubineț a semnat, în 2019, un apel care a contribuit la decizia Curții Constituționale de a elimina răspunderea penală pentru îmbogățirea ilicită. Abrogarea acestei prevederi a fost criticată și pentru că afecta îndeplinirea unei condiții asumate de Ucraina în cadrul planului european de liberalizare a vizelor.

Înainte de numirea în funcția de ombudsman, Lubineț a condus comisia parlamentară pentru drepturile omului, deocuparea și reintegrarea teritoriilor ocupate. Parlamentul l-a numit în această funcție în iulie 2022, la câteva luni după declanșarea invaziei ruse pe scară largă.

Numirea sa a fost contestată de organizații și activiști pentru drepturile omului, care au pus sub semnul întrebării atât caracterul politic al procesului, cât și experiența și calificările sale pentru această funcție.

Lubineț nu figurează, de regulă, în sondajele privind încrederea în politicienii ucraineni. Un sondaj realizat în 2025 de Rating Group a indicat că aproximativ 48% dintre ucraineni aveau încredere în instituția ombudsmanului pentru drepturile omului, un procent mai mare decât cel înregistrat înainte de invazia rusă pe scară largă.

La preluarea mandatului, în 2022, Lubineț s-a prezentat drept un funcționar independent și tehnocrat, care urma să se concentreze asupra activității instituției, nu asupra politicii. De atunci, a abordat inclusiv subiecte sensibile pentru autorități, păstrând totodată o anumită distanță față de disputele politice ale guvernului.

Analistul politic Ihor Reiterovych consideră că implicarea în evacuarea civililor și în alte operațiuni umanitare face parte în mod firesc din responsabilitățile unui ombudsman și reprezintă o condiție pentru ca acesta să își poată îndeplini eficient mandatul.

Probleme sensibile și loialitate față de Zelenski

Timp de mai mulți ani, politicienii ucraineni au evitat să abordeze direct subiectul mobilizării obligatorii, unul dintre cele mai sensibile dosare interne în timpul războiului. Președintele Volodimir Zelenski a vorbit rareori în public despre această problemă, iar puțini politicieni au adoptat o poziție fermă.

În 2026, pe fondul înmulțirii relatărilor privind abuzurile comise de ofițerii responsabili cu recrutarea, Lubinets a început să critice mai des modul în care este gestionat procesul de mobilizare.

În iunie, el a anunțat că instituția pe care o conduce primise peste 3.000 de plângeri privind activitatea ofițerilor de recrutare în prima jumătate a anului. Dmitro Lubineț a estimat însă că numărul real al cazurilor ar putea fi de trei ori mai mare.

Ombudsmanul a criticat modul în care guvernul gestionează mobilizarea și a explicat că rolul său instituțional îl plasează inevitabil în poziția de critic al autorităților atunci când drepturile cetățenilor sunt încălcate.

El a afirmat că îl informează personal pe Zelenski despre problemele legate de recrutare, dar a evitat să îl critice public pe președinte sau să îi ceară să comunice mai deschis despre acest subiect.

În cazul evacuării din Oleșkî, Biroul Președintelui a refuzat să ofere detalii, argumentând că operațiunea ține de responsabilitatea lui Lubinets. Ombudsmanul a declarat însă, după încheierea acesteia, că evacuarea nu ar fi fost posibilă fără voința politică a lui Zelenski.

Diplomație prudentă cu omologul rus

La câteva zile după numirea Yanei Lantratova în funcția de comisar pentru drepturile omului al Rusiei, în iunie, Lubineț s-a întâlnit cu aceasta în Belarus. Întâlnirea a fost primită cu scepticism în Ucraina.

Ombudsmanul ucrainean colaborase timp de patru ani cu predecesoarea lui Lantratova, Tatyana Moskalkova. După schimbarea de la conducerea instituției ruse, Lubinets a anunțat că va relua discuțiile de la zero.

El a explicat ulterior că autoritățile ruse au anulat solicitările formulate anterior de Ucraina, inclusiv cele referitoare la cetățenii ucraineni aflați în captivitate în Rusia, după plecarea fostului comisar. În consecință, negocierile au trebuit reluate de la început.

Dmitro Lubineț a spus că, după ce întâlnirea cu Lantratova a devenit publică, a primit numeroase solicitări din partea rudelor soldaților dispăruți, ale prizonierilor de război și ale copiilor deportați. Acestea i-au cerut să intervină pentru a-i ajuta să își găsească apropiații și să îi aducă acasă.

Citește și: Volodimir Zelenski speră că victoria democraților în alegerile din SUA va aduce mai mult sprijin pentru Ucraina

Ombudsmanul afirmă că înțelege de ce unii ucraineni dezaprobă relația sa cordială cu reprezentanta Rusiei, dar susține că discuțiile directe sunt singura cale prin care pot fi obținute rezultate concrete în dosarele umanitare. El a adăugat că cei doi au identificat mai multe puncte comune în abordarea acestor probleme.

În cadrul unei conferințe de presă din 2 noiembrie, Lubineț a reiterat că nu cunoaște o altă modalitate de a asigura întoarcerea cetățenilor ucraineni decât prin negocieri directe cu partea rusă. În opinia sa, păstrarea unei atitudini diplomatice și a unui dialog civilizat poate crește șansele obținerii unor rezultate favorabile.

Pentru Lubinets, această abordare rămâne o necesitate profesională, chiar dacă gesturile de curtoazie față de oficialii ruși provoacă reacții negative într-o țară aflată în război cu Rusia.

Editor : C.A.