Nicușor Dan a vorbit despre pericolele dezinformării și efectul ei în alegeri: „Vorbim despre operaţiuni coordonate”

Preşedintele Nicuşor Dan a transmis, miercuri, că impactul dezinformării asupra democraţiei este profund tocmai pentru că nu ţinteşte doar o opinie sau un vot, ci slăbirea încrederii cetăţenilor în instituţii, prin relativizarea faptelor şi amplificarea confuziei colective. El menţionează că efectele depăşesc însă sfera politică pentru că dezinformarea produce costuri reale în domeniul securităţii naţionale, unde naraţiunile false urmăresc să slăbească sprijinul public şi încrederea în parteneriatele noastre strategice.

Preşedintele a transmis un mesaj în cadrul conferinţei „Dezinformarea, provocare la adresa securităţii naţionale", organizate la Universitatea Naţională de Apărare "Carol I". Mesajul a fost prezentat de către Martina Orlea, Consilier de Stat - Departamentul Securităţii Naţionale.

„În ultima perioadă, statele se confruntă la nivel global cu o intensificare a ameninţărilor hibride, manifestate inclusiv prin acţiuni de natură informaţională. Scopul este acela de a exploata vulnerabilităţile sociale, de a amplifica diviziunile şi de a influenţa percepţiile şi comportamentele publice. În acest context, salut iniţiativa de a organiza această conferinţă, dedicată unei teme de stringentă actualitate - dezinformarea - ale cărei efecte se resimt tot mai direct asupra securităţii naţionale", a transmis preşedintele Nicuşor Dan.

Şeful statului arată că tema nu este nici abstractă, nici de conjunctură şi exprimă o convingere comună: o societate bine informată este prima linie de apărare a democraţiei.

„Ultimii ani au demonstrat, în România şi în numeroase state europene, că manipularea informaţională şi interferenţa străină pot influenţa procese electorale, adânci polarizarea societăţii şi eroda încrederea cetăţenilor în instituţii. Dezvoltarea inteligenţei artificiale, conţinutul generat automat şi viteza cu care circulă informaţia în mediul online fac ca un fals să ajungă la sute de mii de oameni înainte ca adevărul să poată fi verificat. În actuala conjunctură geopolitică tensionată, spaţiul informaţional a devenit, fără îndoială, un mediu suplimentar de confruntare", a menţionat el.

Potrivit preşedintelui, "impactul dezinformării asupra democraţiei este profund tocmai pentru că nu ţinteşte doar o opinie sau un vot, ci slăbirea încrederii cetăţenilor în instituţii, prin relativizarea faptelor şi amplificarea confuziei colective".

„Efectele depăşesc însă sfera politică. Dezinformarea produce costuri reale în domeniul securităţii naţionale, unde naraţiunile false urmăresc să slăbească sprijinul public şi încrederea în parteneriatele noastre strategice. Nu mai vorbim despre episoade izolate, ci despre operaţiuni coordonate, desfăşurate pe mai multe planuri şi sprijinite de tehnologie.

De aceea, acest fenomen a devenit o prioritate de securitate naţională şi de bună guvernare, iar Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030 identifică explicit campaniile coordonate de dezinformare drept componentă a războiului hibrid desfăşurat împotriva României. Consolidarea coeziunii sociale şi a rezilienţei naţionale este, aşadar, un obiectiv strategic pentru realizarea căruia se impune o coordonare mai strânsă a instituţiilor cu atribuţii în domeniu, astfel încât detectarea şi reacţia să fie rapide şi coerente, nu fragmentate", mai afirmă Nicuşor Dan.

Preşedintele consideră că eficienţa unui răspuns instituţional ţine şi de credibilitatea autorităţilor statului, care se construieşte în timp, prin comunicare transparentă, clară şi pe înţelesul tuturor, în acele medii de informare în care cetăţenii sunt în mod real prezenţi.

„Totodată, consolidarea rezilienţei informaţionale presupune acţiuni pe termen lung, precum educaţie media şi digitală, începând din şcoală, sprijin pentru jurnalismul independent şi pentru cei care verifică informaţiile, transparenţă din partea platformelor online, un parteneriat real între stat, societatea civilă, mediul academic şi sectorul privat", menţionează şeful statului.

Preşedintele mai afirmă că combaterea dezinformării nu înseamnă îngrădirea libertăţii de expresie, ci protejarea ei, prin garantarea dreptului fiecărui cetăţean de a decide pe baza unor informaţii corecte

„România nu face acest efort singură. Uniunea Europeană a transformat apărarea democraţiei într-o prioritate strategică. Scutul european pentru democraţie, adoptat de Comisia Europeană în noiembrie 2025, propune o abordare integrată, pe trei piloni: protejarea integrităţii spaţiului informaţional; consolidarea instituţiilor, a alegerilor libere şi a presei independente; creşterea rezilienţei societăţii şi a implicării civice. România contribuie activ la implementarea demersurilor Uniunii Europene în acest domeniu, aducând în dialogul european propria sa experienţă şi bunele practici dezvoltate la nivel naţional", arată el.

Nicuşor Dan afirmă că este important să nu uităm că democraţia se apără în fiecare zi, prin contribuţia fiecărui cetăţean informat, prin instituţii credibile şi prin implicarea activă în promovarea adevărului.

Editor : A.R.