Nici bloggerii ruși loiali nu-l mai cred pe Putin când spune că Rusia poate învinge NATO. „Nu știu de ce a decis că suntem pregătiți”

Unii dintre bloggerii ruși pro-război pun la îndoială afirmația lui Putin potrivit căreia Rusia este pregătită să lupte împotriva NATO, invocând cei cinci ani în care nu a reușit să înfrângă Ucraina. Doi dintre cei mai vizibili bloggeri, Igor Girkin și Aleksandr Hodakovski, atrag atenția asupra limitelor militare ale Rusiei, în timp ce alții subliniază pierderile grele, avansurile limitate și atacurile cu drone ucrainene adânc pe teritoriul Rusiei, scrie Kyiv Post.

Bloggerii militari ruși, care susțin cu vehemență puterea militară a Kremlinului, în vreme ce o minimizează pe cea a Europei, pun la îndoială comentariile recente ale președintelui Vladimir Putin, potrivit cărora țara sa nu dorește să intre în război cu NATO, dar, dacă va fi nevoită să o facă, trupele și armele Moscovei sunt pregătite să câștige acea luptă.

Eșecul Rusiei de a învinge Ucraina după aproape cinci ani de război care trebuia să dureze doar o săptămână este dovada că mașina militară rusă nu este nici pe departe atât de capabilă pe cât vrea Kremlinul să creadă lumea, iar realitățile de pe câmpul de luptă, care scot la iveală lacune reale în capacitatea de luptă a armatei ruse, nu se vor schimba prea curând, au afirmat bloggerii „Z”, susținători fervenți ai invaziei rusești în Ucraina, în comentariile lor ulterioare afirmațiilor lui Putin, potrivit Kyiv Post.

„O frază retorică pentru a se liniști pe sine însuși”

Igor „Strelkov” Girkin, un fost ofițer FSB condamnat în 2024 la patru ani de închisoare sub acuzația de extremism, după ce a calificat regimul lui Putin drept „incompetent”, printre alte critici, a afirmat că liderul național al Rusiei „își face iluzii” dacă crede cu adevărat că forțele sale armate ar putea face față celor ale NATO.

„Nu știu de ce Vladimir Vladimirovici [Putin] a decis că suntem pregătiți pentru un război cu întreaga Europă, dacă, scuzați-mi expresia, nu reușim nici măcar să învingem așa-zisa Ucraină în cinci ani. Dacă orașele noastre sunt atacate și bombardate de inamic în al cincilea an de război, iar în urma atacurilor grave și a bombardamentelor intense mor civili în număr mare, iar marile noastre întreprinderi industriale, de importanță strategică, sunt incendiate și distruse - de ce a decis Vladimir Vladimirovici că suntem pregătiți pentru un război cu întreaga Europă? Sincer, nu știu. Cel mai probabil, aceasta este doar o frază retorică pentru a se liniști pe sine însuși”, a scris Girkin într-o scrisoare din celula sa, publicată luni.

Putin: „Suntem pregătiți”

Putin, vorbind reporterilor la Moscova pe 29 octombrie, a afirmat că apărarea Rusiei este puternică și pe deplin capabilă să facă față NATO chiar în acest moment.

„Mulți (în Europa) vorbesc despre pregătirea pentru un război până în 2030. Este corect sau greșit? În primul rând, noi suntem pregătiți. Dar nu vrem niciun război cu Europa. Dacă vreunul dintre ei îl dorește, să se pregătească. Însă ei nu și-au atins obiectivul de a-i provoca Rusiei o înfrângere strategică, și este puțin probabil ca acest lucru să fie posibil nici până în 2030”, a spus Putin, printre altele.

Liderul rus și-a exprimat apoi încrederea că forțele armate ruse își vor atinge obiectivele stabilite în Ucraina.

„Războiul trebuie oprit”

Aleksandr Hodakovski, un fost comandant al forțelor speciale ucrainene care a dezertat pentru a lupta de partea Kremlinului în timpul primei invazii a Rusiei în Ucraina, în 2014, a afirmat că Moscova se confruntă cu o Europă ostilă, pe deplin hotărâtă să se opună Rusiei și să sprijine Ucraina, și că Kremlinul are nevoie de pace cât mai curând, nu undeva într-un viitor îndepărtat, deoarece puterea militară rusă are limite clare.

„Ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze cel mai mult nu este modul în care Occidentul ne evaluează capacitatea de a-i rezista, ci o evaluare reală a propriului nostru potențial și a propriilor noastre capacități. Să luptăm sau să facem pace depinde de noi, iar decizia trebuie să o luăm pe baza propriei noastre înțelegeri a consecințelor războiului sau ale păcii”, a scris Hodakovski într-o analiză publicată duminică pe Telegram cu privire la capacitatea Rusiei de a duce războiul.

„Războiul trebuie oprit, deoarece este evident că așteptările legate de război (înfrângerea rapidă a Ucrainei) au cedat locul consecințelor (opoziția puternică a Europei) pe care războiul le generează inevitabil.”

„Costul final se măsoară în vieți omenești”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a spus duminică militarilor săi că în octombrie 2026 s-a înregistrat cel mai mare număr de victime rusești de la începutul războiului și că, în acea lună, la fel ca în septembrie, forțele ruse invadatoare au pierdut mai mult teritoriu decât au câștigat.

Forțele armate ale Ucrainei au eliberat probabil mai mult teritoriu decât au pierdut în ultimele 60 de zile, dar câștigurile au fost mici în comparație cu suprafața totală a Ucrainei ocupată de Rusia, afirmă majoritatea analiștilor.

Pierderile extrem de grele suferite de forțele ruse care atacă în sectorul estic Donețk încă din septembrie sunt bine documentate de unitățile de luptă de pe ambele părți ale conflictului.

Canalul de bloguri militare „Ofițer na Peredovoi” („Ofițer pe front” - trad.), într-o postare din 31 octombrie, a confirmat că avansurile minore ale rușilor, obținute cu prețul unor pierderi uneori zdrobitoare, sunt frecvente în majoritatea sectoarelor frontului și a repetat o plângere frecventă a armatei ruse, potrivit căreia atacurile sângeroase continuă deoarece ofițerii ruși de nivel mediu din Ucraina ignoră condițiile reale de luptă și victimele numeroase pentru a raporta victorii lui Putin și Kremlinului.

„Luptele intense continuă pe front. Rapoartele privind avansuri de câteva sute de metri sau respingerea contraatacurilor nu semnifică, în sine, o schimbare reală a situației. Ceea ce contează sunt rezultatele confirmate: capacitatea de a menține pozițiile, reaprovizionarea eficientă a unităților și securitatea reală a flancurilor. Briefingurile oficiale pot menționa kilometrii câștigați sau numărul țintelor interceptate, dar costul final al acestor evenimente se măsoară în vieți omenești”, se arată într-un raport zilnic de situație.

„Raiduri masive în spatele liniilor rusești”

Între timp, atacurile cu ucrainene cu drone au continuat adânc în teritoriul Rusiei, provocând un incendiu la o rafinărie importantă de petrol din regiunea Samara și pătrunzând în spațiul aerian rus la sute de kilometri est de Moscova.

„Pentru a doua zi consecutivă, forțele ucrainene au efectuat raiduri masive asupra zonelor din spatele liniilor rusești. Ieri au fost înregistrate peste 1.000 de UAV-uri, iar astăzi situația este aceeași”, a declarat pe 30 octombrie canalul Telegram pro-război „Arhangel Spetsnaza” (Arhanghelul Spetsnaz), care are peste 1 milion de abonați.

„Drone au fost interceptate chiar și în regiunea Kostroma noaptea trecută - un eveniment extrem de neobișnuit… O țintă cheie a atacului a fost regiunea Samara - mai precis rafinăria de petrol din Novokuibișevsk - unde, potrivit surselor ucrainene (care au difuzat imagini din diverse unghiuri), au fost semnalate 11 incendii distincte.”

„O întrebare incomodă”

Conform unei analize a opiniilor bloggerilor militari ruși cu privire la NATO, publicată în martie de agenția de investigații Re:Baltika, cu sediul în Letonia, există un consens general în rândul bloggerilor „Z” că Rusia și NATO se află deja într-un conflict direct și că un război deschis este posibil, dar că rezultatul probabil al unui astfel de conflict este neclar, având în vedere incapacitatea evidentă a Rusiei de a învinge Ucraina, o țară mult mai mică.

„Încrederea în ceea ce privește rezultatul este mult mai puțin uniformă. Unii susțin că armata rusă, călită de războiul din Ucraina, este pregătită să învingă. (Dar) mulți alții ridică o întrebare mai incomodă: dacă Rusia s-a luptat ani de zile să învingă Ucraina - avansând încet împotriva unui adversar care beneficiază doar de un sprijin parțial din partea Occidentului - ce s-ar întâmpla dacă s-ar confrunta cu întreaga forță a NATO?”, se menționează, printre altele, în articol.

Editor : B.P.