Oficialii europeni se îndoiesc că Vladimir Putin este pregătit să negocieze încheierea războiului din Ucraina, în ciuda presiunilor exercitate de Donald Trump pentru obținerea unui acord de pace. După discuțiile de la Abu Dhabi, aliații Kievului se tem că negocierile nu vor duce nicăieri, dar continuă să participe la proces, de teamă că liderul american ar putea ajunge la o înțelegere cu Moscova fără implicarea Europei și a Ucrainei, arată Politico într-o analiză.

Deși fac, în mare parte, demersuri formale, diplomații și oficialii europeni nu cred că liderul de la Kremlin este pregătit să negocieze încheierea războiului din Ucraina, chiar dacă președintele american exercită presiuni pentru obținerea unui acord.

Aceasta este evaluarea, atât publică, cât și privată, a aliaților Ucrainei după reluarea negocierilor de pace mediate de Statele Unite. Opinia este împărtășită inclusiv de unii dintre reprezentanții desemnați să participe la discuții în numele Europei.

Reacțiile oficialilor europeni care au fost prezenți, în marja întâlnirii trilaterale de săptămâna trecută dintre SUA, Ucraina și Rusia, de la Abu Dhabi, sugerează că întregul proces riscă să nu ducă la niciun rezultat și să eșueze din nou. Deocamdată, nu a fost stabilită o dată pentru următoarea rundă de negocieri față în față.

Unii observatori europeni se tem că, dacă procesul se va destrăma, Trump ar putea pur și simplu să încheie o înțelegere cu Putin și să se îndepărteze de Europa și de Ucraina. Acesta este unul dintre motivele pentru care europenii continuă să susțină negocierile.

„Putin nu este interesat de un armistițiu sau de pace în acest moment”, a declarat Fredrik Wesslau, cercetător principal în politici la Consiliul European pentru Relații Externe. „El consideră că are mai mult de câștigat din continuarea războiului decât dintr-un armistițiu. Aceasta este problema fundamentală.”

Îndoielile oficialilor europeni arată că, în ciuda eforturilor intense de relansare a procesului de pace și a dezbaterilor îndelungate privind componența delegației europene, soarta negocierilor se află, cel mai probabil, în afara controlului lor.

Linia dură a Moscovei

În ultimele săptămâni, Rusia și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii civile din Ucraina. A bombardat două poduri importante din Kiev și a continuat loviturile asupra rețelelor de energie și de apă. Ucraina a ripostat prin atacuri în adâncimea teritoriului rus, care au avariat instalații petroliere, spre nemulțumirea Statelor Unite.

Delegațiile Ucrainei și Rusiei s-au întâlnit la Abu Dhabi, timp de două zile, cu cei doi emisari de rang înalt desemnați de Trump pentru negocierile de pace: ginerele său, Jared Kushner, și omul de afaceri Steve Witkoff. Discuțiile au fost primele de acest fel de la începutul lunii februarie.

Negocierile au dus la promisiunea unui schimb de prizonieri între Ucraina și Rusia, însă detaliile nu au fost încă finalizate. În afară de acest angajament, nu au fost anunțate rezultate concrete. Oficialii europeni implicați în discuțiile de la Abu Dhabi au relatat că partea rusă a fost reticentă în a face concesii.

„Ultimele discuții cu emisarii americani au arătat clar: Vladimir Putin nu dorește să negocieze”, a scris președintele francez Emmanuel Macron într-o postare pe X, pe 14 noiembrie. „Este evident că el mizează pe forțarea Ucrainei să se supună, intensificând atacurile împotriva civililor și încercând să arunce țara în întuneric în această iarnă.”

Oficiali din Franța, Germania, Marea Britanie și Italia, alături de reprezentanți ai Consiliului European și ai Comisiei Europene, s-au deplasat săptămâna trecută în regiunea Golfului pentru a colabora cu Witkoff, Kushner și echipa ucraineană. Aceștia nu au participat însă la discuțiile propriu-zise dintre reprezentanții Rusiei, Ucrainei și Statelor Unite.

Europenii nu au fost prezenți la masa negocierilor

Kushner și Witkoff s-au deplasat ulterior la Moscova pentru a obține acordul lui Putin privind participarea europenilor la următoarea rundă de discuții. Unul dintre motive este că Rusia dorește să negocieze revizuirea întregii arhitecturi de securitate a Europei, ca parte a oricărui eventual acord de pace.

Americanii au considerat că liderul rus a acceptat solicitarea lor, însă Kremlinul a pus ulterior sub semnul întrebării această concluzie. În același timp, oficialii ruși au acuzat Europa că sabotează eforturile de pace prin sprijinul acordat în continuare Ucrainei.

Între timp, liderii Uniunii Europene au convenit ca cinci state europene, alături de o echipă de la sediul UE din Bruxelles, să reprezinte regiunea în cazul în care vor fi invitați să participe la negocieri. Reprezentanții Regatului Unit, Germaniei, Italiei și Poloniei, precum și cei ai Consiliului European și ai Comisiei Europene, și-au exprimat scepticismul cu privire la intențiile Moscovei.

Oficiali germani și britanici au transmis, la rândul lor, că au îndoieli în privința disponibilității Rusiei de a încheia războiul.

„Ucraina a demonstrat în repetate rânduri că este serioasă în privința păcii, dar Rusia a respins în mod repetat atât încetările complete, cât și pe cele parțiale ale focului, continuând în același timp atacurile asupra civililor și infrastructurii energetice ucrainene”, a declarat marți un purtător de cuvânt al guvernului britanic. „Rusia ar putea pune capăt acestui război chiar astăzi.”

Citește și: Cum a reușit Kievul să distrugă „Podul lui Putin” fără ajutorul Starlink. Dezvăluirile unui ofițer implicat în atac: „Un gest simbolic”

Un diplomat german, care a solicitat anonimatul pentru a putea vorbi liber, a afirmat că Putin participă la negocieri deoarece are nevoie de un acord cu Trump. „Rușii nu doresc cu adevărat să poarte negocieri, ci vor să câștige războiul”, a spus diplomatul.

Comisia Europeană a susținut că Putin poate demonstra că este cu adevărat interesat de pace prin oprirea atacurilor asupra Ucrainei.

„Președintele Putin a indicat în repetate rânduri că este pregătit să negocieze pacea”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho. „Acesta este momentul să o demonstreze. Pentru că, dacă Rusia încetează luptele, războiul se va termina mâine.”

În ciuda scepticismului, Marea Britanie, Germania și Franța, alături de reprezentanții celorlalte părți europene implicate în proces și de NATO, vor continua pregătirile pentru primele discuții oficiale față în față ale reprezentanților Europei cu Rusia.

Unul dintre motivele pentru care europenii rămân implicați este îngrijorarea față de solicitarea Rusiei, considerată „nebunească” de doi oficiali europeni, de a inversa extinderea NATO și de a remodela structurile de securitate ale continentului în funcție de interesele Moscovei. Oficialii au vorbit sub protecția anonimatului, invocând sensibilitatea discuțiilor.

NATO, în afara negocierilor

Trump urmează să se întâlnească personal cu Putin și cu liderul Chinei, Xi Jinping, la sfârșitul acestei săptămâni. Posibilitatea ca cei trei lideri să discute sau chiar să decidă asupra viitorului sistem de securitate european fără participarea reprezentanților Europei provoacă noi îngrijorări în rândul oficialilor UE.

„Există, de asemenea, o îngrijorare cu privire la ceea ce dorește cu adevărat partea americană”, a declarat unul dintre oficialii europeni. „Avem nevoie, desigur, de implicarea lor, altfel nu vom rezolva conflictul. Dar, în același timp, trebuie să fim convinși că implicarea americană va exercita presiune asupra Rusiei, nu asupra Ucrainei.”

Emisarii președintelui american susțin că preocupările Rusiei privind viitorul securității europene reprezintă un subiect legitim de discuție în cadrul procesului de pace pentru Ucraina. Până în prezent, oficialii UE au acceptat această abordare, dar insistă că prioritatea trebuie să rămână încheierea războiului.

Există însă riscul ca subiectul să provoace diviziuni între aliații europeni ai Ucrainei și să declanșeze o dezbatere publică potențial dăunătoare despre strategia de negociere.

„Cred că există o serie de aspecte pe care Europa ar trebui să le clarifice, arătând că nu este pregătită să le discute”, a declarat pentru Politico ministrul de externe al Norvegiei, Espen Barth Eide. „De exemplu, desfășurarea de trupe NATO în țările membre ale Alianței nu este o chestiune care să fie discutată cu Rusia.”

Liderii politici din statele nordice și baltice au o poziție la fel de fermă și nu vor ca viitorul NATO, alianță care garantează securitatea europeană încă de la înființarea sa, în 1949, să ajungă în mâinile lui Putin.

Citește și: Xi Jinping şi Vladimir Putin s-au întâlnit în marja summitului APEC din Shenzhen, înainte de trilaterala cu Donald Trump

Această poziție lasă puțin spațiu pentru un acord între Europa și Rusia și îi determină pe unii oficiali europeni să privească negocierile mai degrabă ca pe un exercițiu de limitare a pagubelor, potrivit lui Fredrik Wesslau, de la Consiliul European pentru Relații Externe.

„Europenii și, de altfel, ucrainenii participă la această piesă de teatru a negocierilor, în cadrul căreia trebuie să se prezinte ca fiind constructivi față de americani, pentru a nu-l îndepărta sau supăra pe Trump”, a spus el. „Obiectivul este ca, dacă și când aceste discuții vor eșua, americanii să dea vina pe ruși pentru acest lucru, nu pe Europa sau Ucraina.”

Source: Digi24 · Claudia Ariton

At a glance

Topic
World
Country
🇷🇴 RO
Publisher language
RO
Added to Allnira