Românii au fost treziți noaptea trecută de un cutremur care i-a înspăimântat. Intensitatea acestuia, din fericire, nu a făcut decât să se zguduie mobila în case, fără a cauza pagube majore. Totuși, datele disponibile public arată că în cazul unui seism similar cu cel din 1977, Bucureștiul ar fi afectat puternic, cu mii de clădiri care riscă să se prăbușească. Digi24.ro a vorbit cu Matei Sumbasacu, inginer constructor cu un masterat în analiză și proiectarea structurilor în regiuni seismice, fondatorul Re:Rise, pentru a înțelege dimensiunile dezastrului în caz de sesim major.
Datele prezentate la nivelul anului 2021, reconfirmate ulterior de un studiu al Băncii Mondiale, arată că în cazul unui contremur major, peste 2000 de clădiri din Capitală s-ar putea prăbuși. 400 de strazi ar putea fi blocate de rămășițele din imobile și peste 200 de hectare ar putea fi acoperite de dărâmături. Așa ar putea arăta orașul după un seism de mare intensitate.
„O repetare a cutremurului din 1977 ar fi devastatoare, pentru că mai mult de 75% din populaţie (65% din populaţia din mediul urban) se află în zone cu un risc seismic ridicat, la fel ca şi 45% din serviciile critice de transport, energie, aprovizionare cu apă şi comunicaţii. Mai mult, 60-75% din activele fixe ale României, care au o contribuţie de 70-80% la Produsul Intern Brut, sunt amplasate în zone seismice. Cercetătorii şi inginerii estimează că o repetare a cutremurului din 1977 ar putea provoca pagube economice de ordinul zecilor de miliarde de euro, mai multe mii de răniţi şi posibil sute de mii de persoane fără locuinţă, declara expertul Băncii Mondiale, Allana Simpson în 2023.
Într-o anaiză re:rise se arată că suprafață totală posibilă a zonelor de dărâmături echivalează cu de 15 ori suprafața Parcului Cișmigiu (221 ha), iar 2400+ imobile sunt în risc de colaps (RS1, U1, U2, U3) și vulnerabile (RS2), în timp ce alte zeci de mii rămân ne-expertizate.
Harta interactivă cu urmările unui posibil dezastru în București poate fi consultată accesând siteul: dupacutremur.ro.
„Circa 2300 de clădiri în pericol de colaps”
Într-un interviu pentru Digi24.ro, expertul citat anterior a vorbit despre starea deplorabilă în care se află mii de clădiri din București, dar și despre cum au ajuns acestea în stadiul actual:
„Sunt foarte multe necunoscute, există o incertitudine inerentă. În cazul unui cutremur similar cu cel din 1977, vorbim despre ceea ce cauzează principala problemă: clădirile.
Clădirile problemă, sunt în mare parte aceleași clădiri ca în cazul clădirilor din 1977. Avem o componentă de clădiri care au fost făcute încă înainte de 1940, care au trecut de cele două cutremure, dar nu au fost consolidate. La următorul cutremur își vor testa norocul.
Amintim, 30 din cele 33 de colapsuri au fost la clădiri neconsolidate după 1940.
Avem clădirile făcute după 1940 și până în 1977, care nu au fost făcute conform standardelor. Acestea au fost super-vulnerabilizate.
Acum avem clădirile făcute după 1977, care sunt superioare din punct de vedere al siguranțelor. Dar nu au fost întreținute, sau au avut modificări structurale.
Acum vorbim despre 415 de imobile cu risc seismic 1, aproape 500 risc seismic 2 și peste în 1000 în risc seismic 3. Știm cu acte de circa 2300 de clădiri în pericol de colaps. Cărora li se adaugă clădirile care sunt neexpertizate.
„Puțin peste 30 de clădiri consolidate după 1989”
Avem puțin peste 30 clădiri care au fost consolidate după 1989. Din punctul meu de vedere, s-a făcut o expertizare doar pentru ca a fost un puseu din partea inginerilor are aveau memoria proaspătă a tragediei din 1977, după 1990, dar procesul s-a încheiat rapid.
În anii 1990 au fost expertizate peste 2000 de clădiri, după care s-au făcut câteva consolidări, dar insignifiant din punct de vedere numeric.
În 1997, s-a schimbat sistemul, s-a trecut la clase de risc seismic, din deficiență de fonduri. Oficial, acum statul român nu știe câte clădiri aflate în risc de colaps are.
Din 2017 au început să pregătească și să execute lucrări. Durează foarte mult, trebuie să ai inclusiv consens social pentru a începe lucrările.
Problema uriașă este legată de ce se întâmplă imediat după cutremur: cine finanțează, cine coordonează, cine decide.
Noi avem o lacună legislativă privind modul în care ar trebui să intervină autoritățile, după ce se încheie dezastrul.
Fondul de rezervă, spre exemplu, este un fond limitat și insuficient pentru a face față unei situații de criză majoră.
În cazul spitalelor, chiar și după cutremurul din 1977, când spitalele erau cam aceleași, au fost multe spitale care au apucat să primească răniți, după care s-a luat decizia să fie evacuați, cum este cazul Spitalului Universitar. Acum autoritățile nu oferă date despre gradul de risc în care sunt încadrate spitalele din București.
Important, de punctat, cutremurul a venit la fix 41 de ani de la moartea lui Gheorghe Ursu (n.red. inginerul ucis de către Securitate pentru că a tras semnale de alarmă privind riscurile clădirilor neconsolidate după 1977). Chiar astăzi este termen în procesul decesului său.
Source: Digi24 · Alexandru Rotaru
At a glance
- Topic
- World
- Country
- 🇷🇴 RO
- Publisher language
- RO
- Added to Allnira