Marine Le Pen vrea să desființeze sau să reducă drastic diplomația UE dacă ajunge președinte. Kaja Kallas, în vizorul extremei drepte

Marine Le Pen vrea să desființeze sau să reducă drastic Serviciul European de Acțiune Externă, condus de Kaja Kallas, dacă va câștiga alegerile prezidențiale din Franța din 2027, potrivit a patru reprezentanți ai Partidului Adunarea Națională, citați de Politico. Lidera extremei drepte consideră că diplomația europeană dublează eforturile statelor membre și irosește banii contribuabililor. Planul anunțat de partidul său riscă să deschidă un nou front de confruntare cu Bruxellesul și cu Ursula von der Leyen, într-un moment în care influența Uniunii Europene pe scena internațională este deja contestată.

„Realitatea este că utilitatea lui Kallas este foarte limitată, iar ea dublează eforturile diplomatice ale statelor membre. Nimeni nu îi recunoaște legitimitatea, în special nici Statele Unite, nici China”, a declarat Charles-Henri Gallois, consilier al președintelui Partidului Adunarea Națională, Jordan Bardella.

Declarațiile reflectă tensiunile tot mai mari privind distribuția puterii între instituțiile europene și statele membre. Partidele naționaliste din Franța, Germania și Polonia încearcă să recâștige competențe transferate Bruxellesului, iar politica externă a devenit una dintre principalele ținte ale acestora.

În același timp, criticile pun o presiune suplimentară asupra lui Kaja Kallas și asupra Serviciului European de Acțiune Externă, care se află de mai mult timp într-o dispută privind atribuțiile de politică externă cu Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen.

În Partidul Adunarea Națională există convingerea că serviciul diplomatic al UE nu reprezintă doar o cheltuială inutilă pentru contribuabili, ci și un obstacol în calea statelor europene care vor să își afirme propria influență pe scena internațională.

Unul dintre exemplele invocate este războiul din Ucraina, în privința căruia Kaja Kallas și Marine Le Pen au poziții profund diferite, chiar dacă nu s-au confruntat direct în public.

Fostul premier estonian este unul dintre cei mai vehemenți critici ai președintelui rus Vladimir Putin și un susținător ferm al liderului ucrainean Volodimir Zelenski. De cealaltă parte, Marine Le Pen pledează pentru organizarea unei conferințe internaționale de pace care să contribuie la încheierea conflictului și susține că Europa nu mai dispune de resurse financiare pentru a continua să sprijine Kievul.

„Kallas a folosit un limbaj extrem de belicos în legătură cu Ucraina”, a declarat Jean-Paul Garraud, europarlamentar al Partidului Adunarea Națională. „Susținem Ucraina, dar dacă ne-am exprima astfel, am intra într-un război total cu Rusia”, a adăugat acesta.

Marine Le Pen vrea să reducă atribuțiile instituțiilor europene

Până acum, Marine Le Pen și-a concentrat cele mai dure atacuri asupra președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe care extrema dreaptă o acuză de multă vreme că își depășește atribuțiile. Însă Kaja Kallas și Serviciul European de Acțiune Externă ar putea deveni victime colaterale ale unei eventuale victorii a extremei drepte la alegerile prezidențiale din Franța.

Marine Le Pen este favorită în cursa pentru scrutinul din 2027. Într-o vizită recentă la Bruxelles, ea a promis că va reduce dimensiunea și influența instituțiilor Uniunii Europene dacă va ajunge la putere.

„Franța nu va mai accepta ca Comisia să exercite competențe diplomatice și cu atât mai puțin competențe militare sau de informații”, a declarat lidera franceză în fața jurnaliștilor.

Planul de reducere a atribuțiilor instituțiilor europene ar include și restrângerea drastică a activității SEAE, potrivit celor patru reprezentanți ai Partidului Adunarea Națională citați de Politico.

O asemenea măsură ar provoca o confruntare directă cu partidele proeuropene, care consideră diplomația comună a UE un instrument esențial într-un context internațional tot mai competitiv și mai tensionat.

„Dacă Marine Le Pen va deveni președinte al Franței, își va da seama repede că Franța este o țară de dimensiuni medii pe scena mondială”, a declarat europarlamentarul irlandez Barry Andrews, membru al grupului Renew Europe și președinte al Comisiei pentru dezvoltare din Parlamentul European.

„Fără puterea colectivă a Europei, Franța nu are nicio șansă să se opună singură Statelor Unite sau Chinei”, a adăugat acesta.

Serviciul European de Acțiune Externă a respins criticile formulate de extrema dreaptă franceză.

„În toată Europa, extrema dreaptă se opune chiar ideii de cooperare europeană”, a declarat un purtător de cuvânt al SEAE. „Diplomația UE apără interesele europene, inclusiv pe cele ale Franței. Rețeaua globală de delegații a UE reprezintă un atu strategic major”, a transmis oficialul pentru Politico, ca reacție la declarațiile lui Marine Le Pen.

Miza financiară: contribuția Franței la bugetul UE

Presiunile asupra lui Kaja Kallas și asupra diplomaților europeni vin și în contextul în care Partidul Adunarea Națională pregătește o confruntare cu Comisia Europeană privind contribuția financiară a Franței la bugetul Uniunii, în eventualitatea în care va câștiga alegerile prezidențiale.

Luna trecută, partidul și-a prezentat planul de reducere cu 11 miliarde de euro a contribuției Franței la bugetul UE pentru 2027, estimată în prezent la aproximativ 30 de miliarde de euro.

Potrivit sondajului agregat „Poll of Polls”, realizat de Politico, Marine Le Pen este creditată cu 34% din intențiile de vot în primul tur, cu mult înaintea liderului de extremă stânga Jean-Luc Melenchon, care ar obține 17%, și a candidatului de centru-dreapta Edouard Philippe, cotat la 16%.

Sondajele indică, de asemenea, că Le Pen ar putea câștiga în fața majorității contracandidaților săi într-un eventual tur decisiv.

Deși Franța nu poate reduce unilateral bugetul Serviciului European de Acțiune Externă, reprezentanții Raliului Național susțin că au aliați în alte state europene. Printre aceștia se numără forțe politice din Italia, partidul naționalist spaniol Vox, care ar putea ajunge la o colaborare cu formațiunile de centru-dreapta după alegerile din această lună, și guvernul ceh condus de Andrej Babis.

Astfel, disputa dintre Marine Le Pen și Comisia Europeană s-ar putea transforma într-o confruntare de amploare privind finanțarea și viitorul diplomației europene.

„SEAE este excelent pentru prietenii prietenilor, care vor locuri de muncă”, a declarat un reprezentant al Partidului Adunarea Națională.

La rândul său, un europarlamentar al partidului a criticat cheltuielile instituției, în special cele legate de sediile și contractele sale: „Imobilele cumpărate sau închiriate de SEAE reprezintă o risipă de bani. Sunt șocat să văd sumele implicate în contractele locale; este de necrezut”.

Franța și Germania vor reformarea diplomației europene

Criticile lui Marine Le Pen se suprapun peste nemulțumirile exprimate de mai multe guverne europene cu privire la eficiența aparatului diplomatic al Uniunii. Franța și Germania au propus împreună reformarea Serviciului European de Acțiune Externă.

Preocupările diplomaților de rang înalt din cele două țări vizează, în principal, lipsa unor instrumente politice suficiente prin care SEAE să poată influența relațiile externe ale Uniunii.

Inițiativa franco-germană propune integrarea serviciului diplomatic în structurile Comisiei Europene, instituție care dispune de un buget mai mare și are competențe în domenii precum politica comercială și tehnologică.

În paralel, la nivelul Comisiei au fost analizate scenarii pentru reducerea substanțială a bugetului destinat politicii externe a Uniunii. Bugetul programului „Europa globală”, care a fost de aproximativ 200 de miliarde de euro în precedentul cadru financiar multianual, ar putea fi redus cu până la 40% în următoarea perioadă bugetară.

La rândul său, Serviciul European de Acțiune Externă, care are un buget anual de aproape un miliard de euro și peste 5.200 de angajați în întreaga lume, pregătește reforme interne. Secretarul general al instituției, Kajsa Ollongren, urmează să prezinte personalului propunerile de reorganizare în cursul acestei luni.

Reduceri bugetare de amploare ar putea afecta rețeaua UE formată din peste 100 de delegații diplomatice din întreaga lume. Acestea reunesc atât diplomați europeni, cât și angajați ai Comisiei proveniți din departamente cu atribuții externe, printre care Direcția Generală pentru Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Golful Persic (DG MENA).

Citește și: Ursula von der Leyen, primită de Nicușor Dan la Cotroceni. „Marea Neagră e importantă pentru România și Europa”

Planurile de reducere a cheltuielilor au provocat îngrijorare și în rândul organizațiilor internaționale, care s-au opus diminuării drastice a fondurilor europene destinate ajutorului pentru dezvoltare.

Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, le-a transmis în scris președinților Comisiei Europene și Consiliului European un apel pentru menținerea finanțării, avertizând asupra consecințelor reducerii sprijinului european pentru dezvoltare.

Editor : C.A.