Marea Neagră este cea mai periculoasă rută maritimă în 2026. Nicușor Dan: „A fost pomenită ca risc de securitate pentru Europa”

Marea Neagră a devenit, în 2026, cea mai periculoasă zonă maritimă din lume, depășind Strâmtoarea Ormuz în ceea ce privește numărul atacurilor asupra navelor comerciale și victimele înregistrate. O serie de atacuri în Marea Neagră a provocat mai multe victime decât atacurile asupra navelor de marfă înregistrate până acum în războiul dintre Iran și SUA, perturbând rutele comerciale și intensificând presiunea asupra NATO. Forțele ruse au vizat nave comerciale care transportau exporturi de produse alimentare din Ucraina către Marea Neagră. La rândul său, Ucraina a atacat cu drone navele rusești aflate pe cealaltă parte a mării. România și Bulgaria sunt expuse în prima linie a acestui risc, scrie The Wall Street Journal.

Transportatorii maritimi s-au îndepărtat în mare parte de apele din largul Ucrainei și Rusiei pentru a se feri de atacuri. Însă atacurile s-au extins către apele României și Bulgariei, ambele membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), într-o serie de incidente mortale recente.

Anul acesta, au avut loc peste 300 de atacuri în Marea Neagră, potrivit cifrelor furnizate de compania de securitate maritimă Ambrey. Atacurile au provocat moartea a peste 30 de marinari și peste 20 de persoane dispărute, potrivit Asociației Armatorilor Turci, rapoartelor MarineTraffic și autorităților locale.

În comparație, în Strâmtoarea Ormuz și în Orientul Mijlociu, au avut loc aproximativ 130 de atacuri, în urma cărora au murit 25 de marinari, de la începutul conflictului dintre SUA și Iran, la sfârșitul lunii februarie, potrivit Organizației Maritime Internaționale.

În octombrie, aproape jumătate dintre atacurile asupra a douăsprezece nave în largul României și Bulgariei s-au soldat cu decese, dispariții sau răniți printre marinari.

Aceste atacuri, la granițele teritoriului NATO, au fost puse pe seama Rusiei de către unii lideri europeni. Moscova a negat orice implicare.

Acestea vin în contextul unei creșteri a încălcărilor spațiului aerian, a atacurilor cibernetice și a actelor de sabotaj la frontiera estică a alianței militare, pe care oficialii europeni le-au asociat cu Moscova.

România și Bulgaria sunt expuse în mod special ostilității rusești

România și Bulgaria sunt expuse în mod special ostilității rusești, deoarece forțele lor militare și de apărare civilă se numără printre cele mai puțin dezvoltate din Europa. Aliații NATO mobilizează resurse pentru a oferi asistență în regiune.

Luni, Comisia Europeană a anunțat planuri de accelerare a creării unui centru de securitate maritimă în Marea Neagră, în contextul recentelor atacuri din zonă, dar nu a indicat Rusia ca fiind responsabilă pentru acestea.

Marea Neagră are o importanță strategică semnificativă ca legătură între Europa și Asia. Șase țări — Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina — se învecinează cu țărmurile sale, ceea ce îi conferă acces la rute comerciale internaționale vitale.

Timp de câteva luni după invazia rusă în Ucraina în 2022, Marea Neagră a fost scena unor confruntări navale și a unor atacuri asupra navelor comerciale, dar ostilitățile din zonă s-au diminuat treptat.

Navele de război rusești s-au retras în porturi și, sub presiunea internațională, au încetat să mai atace navele comerciale care transportau cereale și alte produse alimentare din Ucraina. Țări din Africa și din anumite părți ale Orientului Mijlociu depind de recoltele Ucrainei pentru a-și hrăni populația.

Recenta intensificare a violențelor a redus drastic activitatea comercială în Marea Neagră. Numărul navelor care au intrat prin Bosfor a scăzut cu 41% în octombrie, comparativ cu aceeași lună din 2025, iar tranzitul în ambele direcții a scăzut cu 38% în acea perioadă, potrivit Global Fishing Watch, o organizație neguvernamentală care monitorizează activitatea maritimă.

Editor : M.C