Marea Britanie și Franța ar trebui să trimită trupe în Ucraina chiar acum, declară un fost șef NATO

Marea Britanie și Franța ar trebui să trimită imediat trupe în Ucraina, a declarat un fost șef al NATO. Anders Fogh Rasmussen a acuzat cele două puteri nucleare ale Europei că sunt în fruntea unei „coaliții a așteptării”, în timp ce Kremlinul trage de timp în negocierile de pace, scrie The Telegraph.

„De câteva luni, Franța și Marea Britanie au încercat să formeze o Coaliție de Voință a celor dispuși să acționeze, dar acum este mai degrabă o coaliție a așteptării”, a declarat fostul prim-ministru danez pentru The Telegraph.

„Ar trebui să transformăm această coaliție într-o «coaliție a acțiunii» prin desfășurarea de trupe… nu putem aștepta un acord de pace, ci trebuie să promovăm efectiv pacea, spunându-i lui Putin: «Nu ne poți descuraja și îi vom ajuta pe ucraineni să se apere împotriva atacurilor asupra infrastructurii lor critice».”

Apelul la acțiune al domnului Rasmussen a venit în timpul negocierilor conduse de SUA la Abu Dhabi între Ucraina și Rusia, care s-au concentrat pe garanții de securitate și pe prevenirea unui război viitor.

Oficialii europeni au fost ținuți în afara sălii de negocieri după ce Moscova s-a opus implicării lor în discuțiile de două zile, pe care Ucraina le-a descris miercuri drept „una dintre cele mai dure” negocieri de până acum.

Vladimir Medinsky, șeful delegației ruse, a declarat după discuții: „Nu avem nicio idee ce caută europenii aici, aceasta este o întâlnire trilaterală. Pot să-și petreacă timpul în hol, dacă doresc.”

Rasmussen, care a fost secretar general al NATO între 2009 și 2014, consideră că Europa trebuie să-i arate lui Vladimir Putin că își susține cu seriozitate Ucraina, chiar dacă i se refuză în continuare un loc la masa negocierilor.

El a elaborat o strategie în cinci puncte pentru a opri războiul și a împiedica Europa să „alunece somnambulic într-un război permanent pe continent”.

El a făcut apel la Germania, Spania și Grecia să-și epuizeze stocurile de rachete interceptoare Patriot pentru a ajuta Kievul să se apere împotriva atacurilor cu rachete balistice rusești și a sugerat ca NATO să-și extindă sistemele integrate de apărare aeriană și antirachetă asupra vestului Ucrainei pentru a consolida apărarea.

În plus, Rasmussen a afirmat că UE ar trebui să confiște peste 200 de miliarde de euro (175 de miliarde de lire sterline) din activele rusești înghețate și să le utilizeze pentru a suplimenta bugetul de apărare al Kievului. Coaliția de Voință ar trebui reorganizată pentru a include doar țările dispuse să intre în război cu Rusia în cazul în care aceasta ar ataca Ucraina după negocierea unui armistițiu, a adăugat el.

„Președintele Trump a ales Moscova și s-a aliat cu Vladimir Putin”

„Președintele Trump a ales Moscova și s-a aliat cu Vladimir Putin”, a spus Rasmussen. „Așadar, în Europa, avem o responsabilitate deosebită de a ajuta Ucraina, și de aceea fac apel la liderii europeni să se trezească la realitate.”

El a adăugat: „Este clar că rușii nu doresc pacea. Putin nu are niciun motiv să se angajeze în negocierile de pace atâta timp cât crede că poate învinge pe câmpul de luptă.

„Așadar, trebuie să-i schimbăm calculele, trebuie să exercităm o presiune mai mare asupra Rusiei.”

Planul său ar implica trupe franceze și britanice ca „forță de asigurare” pentru a proteja centrele populate din Ucraina.

De asemenea, acest lucru ar elibera mai multe resurse ucrainene care să poată fi mobilizate pe linia frontului cu Rusia.

Rasmussen a insistat că o astfel de desfășurare ar fi în conformitate cu normele internaționale, atâta timp cât ar fi solicitată de Kiev.

Cu toate acestea, ideile lui Rasmussen vor fi probabil controversate în rândul aliaților europeni din NATO.

Numeroase țări au declarat că nu vor doborî în mod activ rachetele rusești deasupra teritoriului ucrainean, de teama de a deveni o parte efectivă în conflict.

Belgia a blocat în repetate rânduri discuțiile din cadrul UE privind utilizarea unei tranșe din activele rusești înghețate pentru a finanța apărarea Ucrainei.

În timp ce Germania a avertizat recent că nu mai poate dona rachete interceptoare Patriot, deoarece nu dispune de stocuri suficiente pentru a-și apăra propria țară.

„Poate că Polonia se află într-o situație diferită, dar în ceea ce privește Germania, nu înțeleg de ce nu pot livra acele sisteme Patriot. Să le livreze acum; sunt necesare chiar acum în Ucraina… Germania nu este amenințată în acest moment”, a spus Rasmussen.

Fostul șef al NATO, care a participat la discuțiile cu Rusia atunci când aceasta a invadat pentru prima dată peninsula Crimeea din Ucraina în 2014, a afirmat că Europa a avut dreptate să redeschidă canalele de comunicare cu Moscova.

Cu toate acestea, el a avertizat împotriva corelării discuțiilor privind un armistițiu în Ucraina cu negocierile referitoare la o viitoare arhitectură de securitate europeană, susținând că Putin ar încerca să exploateze discuțiile pentru a restricționa capacitățile militare atât ale Kievului, cât și ale Alianței.

Cu toate acestea, Rasmussen consideră că NATO ar putea, în cele din urmă, să ofere Rusiei garanții de securitate, având în vedere că aliații săi nu au intenția de a ataca Moscova. „De ce nu? Nu ar costa nimic să se acorde o astfel de garanție de securitate”, a concluzionat el.

Editor : M.C