Kushner și Witkoff la Moscova: SUA vor „binecuvântarea” lui Putin pentru ca Europa să se alăture negocierilor cu Ucraina (Politico)

Oficialii americani se vor deplasa, joi, la Moscova pentru a-i cere preşedintelui rus Vladimir Putin să-şi dea „binecuvântarea” pentru ca reprezentanţii europeni să poată participa la viitoarele negocieri de pace privind Ucraina, scrie Politico. Demersul nu este lipsit de provocări pentru Europa.

Jared Kushner, ginerele preşedintelui american Donald Trump, care a mediat negocierile la Abu Dhabi, a declarat reporterilor că el şi trimisul Casei Albe, Steve Witkoff, se vor deplasa la Moscova pentru a se întâlni cu liderul rus. Scopul lor este să obţină aprobarea lui Putin pentru ca Europa să aibă un loc la masa negocierilor şi să aprobe ceea ce ar fi cel mai mare schimb de prizonieri de la începutul războiului.

Kushner a afirmat că participarea europeană este esenţială pentru discuţiile privind revizuirea viitoarei arhitecturi de securitate a Europei - o cerinţă de lungă durată a Rusiei şi o iniţiativă care a alarmat unii oficiali europeni.

„Avem nevoie ca europenii să fie prezenţi la masa negocierilor”, a declarat Kushner pentru Politico, potrivit News.ro. „I-am transmis direct preşedintelui Putin de mai multe ori, precum şi echipei sale, că singura modalitate de a realiza acest lucru este să-i avem de partea noastră şi cred că sunt deschişi la această idee. Sper că mâine (joi - n.r.), la Moscova, Steve şi cu mine vom avea succes, iar preşedintele Putin îşi va da acordul pentru ca acest lucru să se întâmple. Cred că, dacă va fi de acord cu asta, vom putea face mult mai multe progrese în privinţa problemelor importante”, a spus Kushner.

Discuții „destul de dure” și un schimb record de prizonieri

Discuţiile de la Abu Dhabi au fost primele dintre Rusia, Ucraina şi SUA din februarie încoace. Ucraina şi aliaţii săi din Europa au temperat aşteptările privind o evoluţie decisivă în cadrul discuţiilor şi nu s-a anunţat niciun progres cu privire la chestiuni critice precum încetarea focului asupra infrastructurii energetice, transportul maritim pe Marea Neagră sau teritoriul.

Însă faptul că părţile s-au întâlnit din nou după nouă luni fără nicio discuţie a fost considerat în capitalele europene un pas important.

Într-o mişcare menită să consolideze încrederea între naţiunile aflate în conflict, Kushner a anunţat că Rusia şi Ucraina au convenit asupra a ceea ce va fi probabil „cel mai mare” schimb de prizonieri de la începutul războiului. Cifrele vor fi confirmate joi, a adăugat el. Agenţia de ştiri rusă controlată de stat, Tass, a confirmat că s-a convenit asupra unui schimb de prizonieri „la scară largă”.

Kushner a declarat că, în ansamblu, discuţiile de două zile au fost „substanţiale” şi „destul de dure”, dar au reprezentat „un prim pas bun” pentru a readuce cele două părţi la masa negocierilor după o pauză de nouă luni.

El a spus că, atunci când oficialii americani s-au întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la Oslo în urmă cu trei săptămâni, nu era clar dacă Moscova şi Kievul vor putea relua negocierile.

„A fost un drum lung pentru a-i readuce pe toţi la masa negocierilor”, a spus Kushner. „Dar cred că aceasta a fost o primă întâlnire foarte bună. A fost o întâlnire dificilă, dar productivă”, a arătat Kushner. El a menţionat că toate problemele relevante au fost discutate între cele două părţi şi că problema teritorială „va fi cea mai greu de rezolvat”.

Negociatorii ucraineni au dat vina pe „directivele foarte stricte” venite de la Kremlin pentru limitarea marjei lor de negociere la Abu Dhabi, ceea ce a făcut imposibilă realizarea unor progrese mai mari în cadrul discuţiilor.

O întrebare crucială pentru Europa

Kushner şi Witkoff vor încerca să-l convingă pe Putin să deblocheze progresul în anumite chestiuni atunci când se vor întâlni cu acesta joi şi, potrivit oficialilor care au participat la discuţii, să convină asupra datei următoarei runde de negocieri. Ulterior, aceştia se vor deplasa la Dublin pentru a se întâlni cu Zelenski şi, eventual, cu liderii europeni.

Ucraina doreşte un acord privind încetarea focului până la Anul Nou, deoarece se teme că Rusia pregăteşte o altă iarnă de bombardamente şi atacuri asupra reţelelor energetice pentru a îngheţa ţara şi a o forţa să se supună.

O întrebare crucială, în special pentru Europa, este în ce măsură discuţiile privind schimbarea cadrului de securitate continental susţinut de NATO vor fi legate de negocierile specifice privind pacea în Ucraina.

Europenii militează de mult timp pentru ca Ucraina să obţină cele mai solide garanţii de securitate posibile, pentru a împiedica Rusia să atace din nou la sfârşitul acestui război. Oficialii americani doresc să exploreze ideea încheierii cu Ucraina a unui acord de apărare colectivă de tip NATO, care ar putea prevedea chiar ca alianţa însăşi să acţioneze ca garant.

Însă Rusia insistă asupra extinderii discuţiilor pentru a include o revizuire a întregii arhitecturi de securitate a Europei - lucru cu care mediatorii americani au fost de acord.

Oficialii europeni afirmă că ordinea în care se vor desfăşura aceste discuţii va fi esenţială. Partea europeană şi-a exprimat disponibilitatea de a analiza o reformă a sistemului de securitate mai amplă a continentului pentru a calma îngrijorările Rusiei în paralel cu procesul de pace privind Ucraina. Totuşi, aceştia nu doresc să se angajeze în vreo reformă mai amplă până când nu se va ajunge la pace.

Kushner a declarat că scopul este de a discuta toate problemele şi apoi „de a găsi o cale de a le rezolva pe toate în acelaşi timp”.

„Cred că este foarte important să avem aceste discuţii”, a spus el. „Dar punerea în aplicare a măsurilor de securitate postbelice nu va avea loc până când nu se va ajunge la un acord privind teritoriul şi toate celelalte chestiuni bilaterale”, a confirmat el.

Adevărata provocare

Dorinţa SUA de a implica Europa în negocieri readuce în centrul atenţiei Uniunea Europeană şi alte ţări, precum Regatul Unit, care trebuie să decidă cine le va reprezenta la discuţii. Liderii UE vor analiza această chestiune, devenită acum urgentă, vineri, la Dublin, în cadrul unui summit informal.

Zelenski a declarat că doreşte să fie consultat cu privire la cine va reprezenta Europa, dar şi-a îndemnat aliaţii să se grăbească şi, în mod ideal, să aleagă o singură persoană care să preia conducerea în viitoarele discuţii.

Kushner a afirmat că actualul aranjament, care include NATO, instituţiile UE şi reprezentanţi din Franţa, Germania, Regatul Unit şi Italia, reprezintă „o modalitate foarte solidă de organizare”, adăugând: „Dacă Europa ar putea identifica o unică persoană care să vorbească în numele său, aceasta ar fi o realizare mai mare decât convingerea ruşilor să o includă în negocieri”.

Editor : Ș.R.