România nu a reușit, în aproape două decenii de apartenență la Uniunea Europeană, să își conecteze toate regiunile prin infrastructură și să adere la zona euro, a declarat luni guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El a descris aderarea la UE drept un „proiect istoric" și „șansa" pe care România a valorificat-o, dar a atras atenția asupra investițiilor și reformelor rămase nefinalizate.
Întrebat, la conferința de prezentare a Raportului asupra inflației, cum evaluează parcursul României la aproape 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, Mugur Isărescu a afirmat că privește pozitiv această perioadă.
Guvernatorul a amintit că a participat, în calitate de premier, la demersurile care au precedat aderarea României la UE și la stabilirea anului 2007 drept termen pentru integrarea țării: „Eu nu pot să am decât o privire pozitivă. Este un proiect istoric pentru România. A fost șansa noastră, pe care am valorificat-o. Categoric că oricând poți să spui că putea să fie mai bine”.
Acesta a indicat însă două obiective importante pe care România nu a reușit să le îndeplinească. „Sunt cel puțin două aspecte: faptul că nu am reușit în acești 20 de ani să conectăm prin infrastructură toate regiunile țării și, doi, aderarea la zona euro", a afirmat guvernatorul BNR.
Povestea autostrăzii cerute de investitorul de la Dacia
Pentru a ilustra întârzierile din infrastructură, Isărescu a relatat o discuție purtată în perioada în care era premier cu investitorul francez care preluase Dacia.
Compania pregătea un model nou de automobil, despre care estima că va avea succes, dar avertiza că lipsa unei autostrăzi între Pitești și Nădlac ar putea îngreuna exporturile.
„Mi-au spus că au o mare problemă pe care să o rezolv eu, ca premier. «Nu avem pe unde să exportăm produsul nostru». Au făcut un calcul că, dacă nu avem o autostradă de la Pitești până la Nădlac, va fi un șir lung de trailere", a povestit Isărescu.
Guvernatorul a recunoscut că estimările sale privind construirea autostrăzii au fost prea optimiste, dar a subliniat că proiectele de infrastructură sunt dificil de realizat.
„Probabil că am spus 2005-2007. Am fost superoptimist. Nu am cum să fiu dezamăgit. Știu cât este de greu să construiești. S-a făcut enorm și în infrastructură, dar, bineînțeles, că se putea mai mult", a adăugat acesta.
Isărescu critică politicile economice prociclice
Guvernatorul BNR a afirmat că una dintre marile sale nemulțumiri este faptul că România continuă să stimuleze economia în perioadele de creștere, în loc să păstreze resurse pentru momentele dificile.
„Cel mai greu este să ieși dintr-o stagflație cum este acum, după ce ai făcut politici prociclice. Marea dezamăgire este că nu învățăm lucrul acesta. Nu greutatea actuală este problema, ci faptul că am ajuns în situația actuală", a declarat Isărescu.
El a criticat modelele economice care promit creșteri rapide fără să țină cont de regulile de bază privind productivitatea și veniturile publice.
„Să apeși pe stimularea creșterii economice când economia crește... Poate învățăm. Aud și eu că sunt modele noi. Eu am ajuns pesimist când aud de modele de creștere. Hai să învățăm regulile de bază: veniturile cresc cu productivitatea, pensiile cresc odată cu veniturile", a susținut guvernatorul BNR.
Isărescu s-a declarat preocupat și de problemele din sectorul energetic. El a amintit că, în anii '90, a susținut închiderea capacităților industriale cu un consum foarte mare de energie, dar nu se aștepta ca România să se confrunte din nou, după mai multe decenii, cu dificultăți privind asigurarea resurselor energetice.
„Nu mă așteptam ca, după atâția ani, să avem iarăși probleme cu energia. Avem probleme serioase, într-adevăr. Să lăsăm dezamăgirile pentru trecut și să nu avem dezamăgiri pentru viitor", a concluzionat acesta.
Editor : A.D.
Source: Digi24 · Andreea Dobra
At a glance
- Topic
- World
- Country
- 🇷🇴 RO
- Publisher language
- RO
- Added to Allnira