Iranul ar putea transforma Europa în ținta represaliilor contra SUA. Atacuri cibernetice și comploturi teroriste, atribuite Teheranului

O serie de încercări de atentate, atacuri cibernetice și incidente de securitate atribuite Iranului sau grupărilor care acționează în numele său provoacă îngrijorare în Europa. De la un complot dejucat împotriva unei baze aeriene britanice utilizate de bombardierele americane până la atacuri asupra unor supermarketuri și bănci de sânge din mai multe țări, incidentele alimentează temerile privind represaliile Teheranului după războiul cu SUA și Israel. Serviciile de informații avertizează că Iranul pare să-și fi extins țintele, iar riscurile nu se mai limitează la disidenții iranieni sau la obiectivele americane și israeliene, anunță The New York Times.

În timp ce președintele american Donald Trump susține că intervenția militară împotriva Iranului a fost un succes și afirmă că încheierea conflictului va face lumea mai sigură, situația este privită cu tot mai multă îngrijorare în Europa.

De Ziua Veteranilor, săptămâna trecută, Trump a declarat că războiul se va încheia în curând și că, după aceea, „întreaga lume va fi un loc mult mai sigur și mai bun, un loc mai pașnic”.

Realitatea din Europa pare însă diferită. O serie de incidente, multe dintre ele atribuite Iranului sau unor grupări care acționează în numele său, îi îngrijorează pe oficialii din domeniul securității naționale și sporesc sentimentul de nesiguranță în rândul populației.

În paralel, europenii resimt și consecințele economice ale conflictului declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului în februarie. Perturbarea transporturilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz a dus la creșterea prețurilor la carburanți, iar scumpirea alimentelor și a energiei face ca încălzirea locuințelor în timpul iernii să devină tot mai costisitoare.

Complot împotriva unei baze militare americane din Marea Britanie

Unul dintre cele mai îngrijorătoare incidente a vizat baza aeriană R.A.F. Fairford din Anglia, utilizată de bombardierele americane care au participat la misiuni împotriva Iranului.

Pe 27 septembrie, poliția britanică a reținut cinci bărbați în timp ce aceștia conduceau trei autoutilitare în apropierea bazei. Doi dintre ei au fost ulterior acuzați de infracțiuni împotriva securității naționale. Procurorii susțin că tentativa de atac ar fi fost coordonată de un bărbat despre care se crede că lucrează pentru statul iranian.

Mai multe detalii au apărut săptămâna trecută, după desecretizarea unui act de acuzare prezentat unui mare juriu federal din New York. Documentul descrie eforturile Iranului de a organiza ceea ce procurorii numesc „atacuri teroriste europene”.

Potrivit anchetatorilor americani, operațiunile ar fi fost coordonate de Mohammad Baqer Saad Dawood al-Saadi, comandant al Kataib Hezbollah, o miliție irakiană considerată unul dintre cei mai importanți aliați ai Iranului. Acesta ar fi contribuit la planificarea și declanșarea atacului de la Fairford chiar în timp ce se afla într-o închisoare din New York, unde fusese acuzat de implicare în comploturi care vizau instituții evreiești din Europa, inclusiv din Londra. Iranul a negat categoric orice implicare în tentativa de atac de la Fairford.

După incident, Statele Unite și-au retras rapid toate cele 12 bombardiere B-1 ale Forțelor Aeriene de la baza britanică. Oficialii au declarat că au primit noi informații privind o posibilă amenințare susținută de Iran la adresa instalației militare.

Săptămâna trecută, cel puțin 12 aeronave militare americane au fost evacuate și de la baza R.A.F. Mildenhall din Anglia, după ce autoritățile au detectat ceea ce au descris drept un complot cu drone susținut de Iran.

Oficialii din domeniul securității și analiștii consideră că aceste operațiuni ar putea fi legate de prezența importantă a forțelor și aeronavelor americane pe teritoriul britanic, utilizate în atacurile asupra Iranului de la începutul războiului.

Atacuri cibernetice asupra supermarketurilor și băncilor de sânge

Amenințările nu vizează doar obiectivele militare. În octombrie, sistemele de refrigerare ale unor magazine alimentare din Franța au fost afectate de un atac cibernetic, care a provocat deteriorarea unor produse în valoare de milioane de dolari.

O tactică similară a fost folosită luna aceasta în supermarketuri din Belgia, Luxemburg, Suedia, Irlanda, Țările de Jos, Estonia și Finlanda. Mai multe bănci de sânge din Franța au fost, de asemenea, ținta unor atacuri cibernetice.

Luni, autoritățile franceze au acuzat Iranul că a orchestrat atacurile asupra sistemelor de refrigerare de pe teritoriul țării, pe care le-au descris drept o operațiune cibernetică de amploare, cu scop de sabotaj.

Incidentele au alimentat temerile că infrastructura civilă europeană ar putea deveni o țintă a operațiunilor de represalii ale Teheranului.

Europa încearcă să evite implicarea în război

De la începutul conflictului, liderii europeni au încercat să evite implicarea directă în războiul declanșat de Donald Trump și guvernul israelian împotriva Iranului.

Spania, Germania, Franța și Marea Britanie au anunțat că nu vor participa la atacurile ofensive americane asupra Teheranului, deși unele dintre aceste state găzduiesc baze militare ale SUA.

Cu toate acestea, țările europene par să fi devenit victime colaterale ale conflictului, în condițiile în care Iranul încearcă să transmită că reluarea operațiunilor militare americane ar putea avea consecințe și pentru aliații Washingtonului.

„Iranul transmite un mesaj foarte clar europenilor: dacă SUA reiau războiul, Europa va intra și ea pe lista țintelor pentru măsurile de contracarare a escaladării”, a declarat Ellie Geranmayeh, expertă în Orientul Mijlociu și Africa de Nord la Consiliul European pentru Relații Externe.

Potrivit acesteia, încercarea Teheranului de a extinde efectele conflictului asupra statelor europene reprezintă „un semn al disperării Iranului”.

Îngrijorările sunt împărtășite și de oficialii militari britanici. Generalul Roly Walker, șeful Statului Major General al Marii Britanii, le-a spus trupelor, luna trecută, că lumea traversează o perioadă extrem de periculoasă.

„În prezent, lumea se află într-o situație extrem de periculoasă”, a avertizat acesta, adăugând că liderii politici britanici vor trebui în curând să poarte o discuție sinceră cu populația despre situația reală și despre riscurile existente.

Iranul nu este singura amenințare la adresa securității europene

Autoritățile europene avertizează că Iranul nu este singura sursă de amenințări. Războiul declanșat de Rusia în Ucraina a fost urmat de intensificarea operațiunilor de sabotaj pe continent.

Printre incidentele semnalate se numără bruiajul semnalelor de navigație aeriană deasupra Suediei, apariția dronelor în apropierea aeroporturilor din Danemarca și Belgia și introducerea clandestină de explozibili în Polonia, ascunși în conserve de porumb.

Oficialii occidentali acuză Rusia că încearcă să destabilizeze statele europene și să submineze sprijinul acestora pentru Ucraina.

Există însă și incidente a căror origine nu a fost stabilită. Săptămâna trecută, mii de școli din Italia au primit amenințări cu bombă prin e-mail, ceea ce a determinat evacuarea a sute de instituții. În plus, avioane din Italia, Polonia, Spania și alte țări au fost reținute la sol sau redirecționate în urma unor amenințări cu bombă care s-au dovedit false. Autoritățile nu au identificat până acum persoanele responsabile pentru aceste incidente.

În aceeași perioadă, suspendarea temporară a tuturor zborurilor din Statele Unite, pentru câteva ore, a amplificat sentimentul de nesiguranță. Măsura a afectat inclusiv cursele de pe aeroportul Heathrow din Londra și de pe alte noduri aeriene internaționale.

Oficialii americani au precizat ulterior că incidentul nu pare să fi fost provocat de un atac cibernetic. Departamentul Transporturilor din SUA a explicat că suspendarea zborurilor a fost determinată de defecțiuni ale unor echipamente de comunicații învechite.

Serviciile secrete britanice avertizează asupra schimbării strategiei Iranului

Temerile privind represaliile iraniene sunt tot mai mari și în rândul serviciilor de informații occidentale.

În raportul anual privind amenințările, prezentat luna trecută, directorul general al MI5, Ken McCallum, a afirmat că Iranul și-a reorientat ambițiile către atacarea unor „ținte mai dificile”, inclusiv obiective militare.

În cazul Marii Britanii, nivelul de alertă teroristă a fost ridicat la al doilea nivel ca gravitate, „SEVERE”, care indică faptul că un atac este foarte probabil. Decizia a fost luată după o serie de atacuri incendiare și incidente care au vizat comunitatea evreiască britanică și opozanții regimului iranian.

Inițial, Marea Britanie a refuzat să permită folosirea bazelor sale militare pentru atacuri ofensive americane împotriva Iranului. Ulterior, după o perioadă de ezitare, premierul Keir Starmer a autorizat ceea ce a descris drept operațiuni de bombardament „defensive” ale forțelor americane, argumentând că acestea erau necesare pentru protejarea intereselor britanice și ale aliaților din regiune.

În ultimele luni, Iranul pare să-și fi extins aria de acțiune și către state care nu au găzduit forțe americane implicate în război, precum Franța. Departamentul de Stat al SUA a emis avertismente de călătorie de nivelul 2 pentru numeroase țări europene, recomandând cetățenilor americani să manifeste prudență sporită din cauza amenințărilor teroriste.

Viktorija Rusinaite, directoarea departamentului de cercetare și analiză al Centrului European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride, cu sediul la Helsinki, consideră că țintele operațiunilor atribuite Iranului s-au schimbat semnificativ în ultimele nouă luni.

Înainte de izbucnirea războiului, în februarie, Teheranul viza în principal disidenți iranieni și membri ai opoziției aflați în străinătate, precum și obiective americane și israeliene.

Citește și: Schimbare radicală: SUA nu mai retrag soldații din Europa, îi transferă pe flancul estic. România ar putea fi vizată (Bloomberg)

Acum, însă, serviciile de securitate iraniene par dispuse să vizeze o gamă mai largă de obiective europene.

„Se pare că această situație se schimbă chiar în acest moment”, a declarat Rusinaite. Înainte de război, a explicat ea, regimul considera opoziția și presa liberă drept amenințări la adresa propriei supraviețuiri. În prezent, Teheranul pare să considere că și unele state europene pot reprezenta un asemenea pericol.

Experta a atras atenția și asupra cooperării dintre Rusia și Iran, care include schimburi de armament și expertiză militară. Această colaborare ar putea consolida capacitatea Teheranului de a desfășura operațiuni de război hibrid și ar putea complica și mai mult activitatea serviciilor europene de securitate.

Editor : C.A.