Rata anuală a inflaţiei din zona euro a crescut la 4% în octombrie, de la 3,8% în septembrie, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, potrivit datelor preliminare publicate miercuri. Accelerarea preţurilor, determinată în principal de scumpirea energiei, amplifică presiunile asupra Băncii Centrale Europene (BCE) pentru o nouă majorare a dobânzilor la ultima reuniune de politică monetară din acest an, relatează CNBC.

Datele sunt în concordanţă cu estimările economiştilor consultaţi de Reuters şi marchează prima atingere a pragului de 4% din septembrie 2023, când inflaţia se situa la 4,3%.

Principala sursă a presiunilor inflaţioniste rămâne energia, ale cărei preţuri au crescut cu 20,8% în ritm anual, comparativ cu 18,9% în septembrie. Europa, importator net de energie, este deosebit de vulnerabilă la şocurile externe, iar războiul din Iran a determinat scumpiri constante ale petrolului şi gazelor.

Inflaţia a rămas peste ţinta de 2% a BCE în toate cele 21 de economii ale zonei euro. Cele mai mari creşteri de preţuri au fost înregistrate în Lituania, unde inflaţia a ajuns la 6,1%, în timp ce Malta a raportat cea mai redusă rată, de 2,3%.

BCE a menţinut dobânda de referinţă la 2,5% la reuniunea din octombrie, după ce în septembrie o majorase cu 0,25 puncte procentuale. În urma publicării noilor date, pieţele financiare estimau o probabilitate de peste 72% ca instituţia să decidă o nouă creştere a dobânzilor în decembrie.

Perspectivele politicii monetare sunt însă complicate de turbulenţele de pe piaţa obligaţiunilor franceze, care limitează marja de manevră a BCE, avertizează Robert Mertens, analist senior pentru pieţele globale de capital la Validus Risk Management.

„Turbulenţele persistente de pe piaţa obligaţiunilor franceze impun constrângeri asupra politicii BCE şi asupra capacităţii acesteia de a controla inflaţia”, a declarat Mertens. „Dacă am asista la o diminuare a instabilităţii politice din Franţa, BCE ar putea urma o traiectorie mai agresivă de majorare a dobânzilor”, a adăugat analistul, precizând că o politică monetară mai restrictivă decât cea a Rezervei Federale americane ar putea susţine aprecierea euro în raport cu dolarul.

Moneda europeană s-a apreciat miercuri cu 0,6% faţă de dolar, pe fondul deprecierii generale a monedei americane după victoria democraţilor în alegerile pentru Congresul SUA. Randamentul obligaţiunilor germane pe zece ani, reper pentru piaţa datoriilor suverane din zona euro, a înregistrat o creştere uşoară.

Editor : M.I.

Source: Digi24 · Maria Isopescu

At a glance

Topic
World
Country
🇷🇴 RO
Publisher language
RO
Added to Allnira