Hainele uzate pot reveni pe piață sub formă de articole second-hand, pe baza sortării profesionale și a verificării calității, fără spălare obligatorie, arată un studiu realizat de Joint Research Centre, serviciul științific al Comisiei Europene. Curățarea, călcarea sau repararea ar fi necesare numai atunci când starea produselor o impune. Recomandările nu sunt încă obligatorii, dar oferă baza tehnică pentru viitoarele reguli europene.
Studiul, publicat pe 26 octombrie, propune criterii comune pentru stabilirea momentului în care hainele, încălțămintea și alte produse textile uzate încetează să mai fie considerate deșeuri și pot reveni în circuitul comercial.
Raportul a fost realizat în urma consultărilor cu operatorii și organizațiile din sector, precum și a unor vizite la instalațiile de sortare. Forma finală a regulilor și calendarul aplicării lor vor depinde de procesul de adoptare la nivelul Uniunii Europene, precizează Asociația Română pentru Reutilizarea și Reciclarea Textilelor (Aretex).
„O haină nu trebuie spălată automat pentru a demonstra că mai poate fi purtată, ci evaluată corect, de oameni care știu să îi verifice starea și să stabilească intervențiile necesare. Aceasta este una dintre clarificările importante pe care le aduce studiul JRC și pe care sperăm să le regăsim în viitoarele reguli europene și, implicit, la nivel național”, a declarat Zoltan Gundisch, președintele Aretex.
În ce condiții pot fi revândute hainele uzate
Fiecare articol ar urma să fie evaluat de entități autorizate în funcție de starea sa, funcționalitate și posibilitatea reală de a fi purtat din nou. Hainele adecvate reutilizării directe ar fi astfel separate de cele care necesită curățare sau reparații și de textilele care trebuie trimise la reciclare.
Un defect minor, precum o pată mică, o ruptură redusă sau lipsa unui nasture, nu ar exclude automat o piesă de la revânzare, dacă problema nu împiedică folosirea acesteia. Nici compoziția materialului, inclusiv poliesterul sau amestecurile de fibre, nu ar constitui în sine un motiv pentru excluderea de la reutilizare.
Lipsa obligației generale de spălare nu elimină însă cerințele de igienă și siguranță. Pentru a putea fi comercializate din nou, produsele nu trebuie să prezinte un grad excesiv de uzură, mirosuri neplăcute sau urme de murdărie. De asemenea, acestea trebuie să aibă toate componentele esențiale utilizării.
Curățarea, repararea și călcarea ar urma să fie stabilite în funcție de starea fiecărei piese, fără ca toate articolele să treacă obligatoriu prin fiecare dintre aceste operațiuni.
Studiul propune aceleași principii de evaluare atât pentru hainele destinate pieței europene, cât și pentru cele comercializate în afara Uniunii Europene. Accentul ar urma să fie pus pe calitatea și utilitatea reală a produselor, fără excluderea unor materiale sau impunerea unei clasificări unice pentru toate piețele.
Textilele medicale, covoarele și preșurile, produsele de igienă absorbante și textilele tehnice sunt excluse din categoriile care ar putea beneficia de criteriile propuse.
Cum ar putea fi diferențiate mărfurile second-hand de deșeuri
Reprezentanții industriei susțin că viitoarele reguli trebuie să facă o delimitare clară între deșeurile textile și mărfurile second-hand. Sacii cu textile nesortate ar trebui considerați deșeuri, în timp ce hainele sortate, care îndeplinesc cerințele și sunt însoțite de o declarație de conformitate, ar urma să fie tratate drept produse.
„Viitorul regulament trebuie să spună explicit că, pentru hainele deja evaluate ca adecvate reutilizării, curățarea, călcarea sau reparațiile minore sunt etape de rutină, care pot fi făcute și în țara de destinație, iar declarația de conformitate trebuie recunoscută în toate statele membre. Avem nevoie și de o delimitare clară: sacii cu textile nesortate sunt deșeuri, iar hainele sortate care îndeplinesc criteriile și au declarație de conformitate sunt mărfuri second-hand”, a explicat președintele Aretex.
În opinia sa, o asemenea diferențiere le-ar permite autorităților să oprească transporturile ilegale de deșeuri, fără să blocheze comerțul legitim cu articole second-hand.
Ce se întâmplă cu proiectul pregătit în România
Concluziile studiului european apar în contextul în care România pregătește o ordonanță de urgență privind produsele utilizate, reparate sau recondiționate. Aretex consideră că forma actuală a proiectului conține cerințe operaționale și birocratice disproporționate și dificil de aplicat.
Asociația critică eventuala obligație ca toate textilele să fie tratate înainte de intrarea în România și cerința etichetării individuale în comerțul cu ridicata. În opinia organizației, aceste prevederi ar genera costuri ridicate, fără să țină cont de starea reală a articolelor.
Potrivit Aretex, Comisia Europeană a formulat pe 6 august 2026 mai multe obiecții privind proiectul românesc, referitoare la legislația europeană în domeniul deșeurilor, siguranța produselor și libera circulație a mărfurilor.
România a transmis un răspuns pe 6 noiembrie, odată cu încheierea perioadei obligatorii în care adoptarea proiectului a fost amânată. Expirarea acestui termen nu înseamnă însă că proiectul a fost aprobat de Comisia Europeană.
Asociația avertizează că adoptarea actului normativ fără rezolvarea problemelor semnalate ar putea declanșa o procedură de infringement și cere alinierea proiectului la legislația europeană, alături de controale țintite împotriva transporturilor ilegale de deșeuri textile.
Source: Digi24
At a glance
- Topic
- World
- Country
- 🇷🇴 RO
- Publisher language
- RO
- Added to Allnira