Guvernul pregătește un plan pentru siguranța în școli. Luca Niculescu: „Trebuie să identificăm din timp situațiile de risc"

Guvernul va elabora un plan integrat pentru creșterea siguranței în școli, cu responsabilități clare pentru instituțiile implicate, măsuri de prevenție, mecanisme rapide de intervenție și sancțiuni ferme pentru actele de violență, a anunțat joi premierul Luca Niculescu. În paralel, Executivul a publicat în transparență decizională proiectul Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea extremismului violent, care propune o procedură distinctă pentru suspiciunile apărute în școli, echipe mixte de intervenție și formarea profesorilor și consilierilor.

Premierul a participat la Palatul Victoria la o reuniune dedicată combaterii și prevenirii violenței școlare, alături de reprezentanți ai instituțiilor publice, organizațiilor neguvernamentale, sindicatelor din educație și Parlamentului, precum și de părinți, elevi și reprezentanți ai școlilor.

Luca Niculescu a declarat că siguranța copiilor în școli este o prioritate a Guvernului și că soluțiile nu pot fi stabilite dintr-o singură perspectivă.

„Situațiile nefericite din ultima vreme ne-au arătat încă o dată că nu putem trata violența în mediul școlar ca pe o problemă izolată. Nu este suficient să intervenim doar atunci când se întâmplă un incident grav. Trebuie să prevenim, trebuie să identificăm din timp situațiile de risc, trebuie să construim mecanisme prin care fiecare copil să se simtă în siguranță, respectat și ascultat", a afirmat premierul.

Pază în școli și implicarea poliției locale și a serviciilor sociale

Șeful Executivului a precizat că autoritățile au deja în vedere măsuri privind prevenirea violenței, identificarea timpurie a comportamentelor de risc, consilierea psihologică și intervenția în situații dificile. Acestora li s-ar putea adăuga soluții privind paza școlilor și implicarea mai activă a serviciilor sociale și a poliției locale.

„Avem deja măsuri și direcții de acțiune pe mai multe paliere: prevenirea violenței, identificarea timpurie a comportamentelor de risc, sprijinul psihologic și consilierea, intervenția în situații dificile, însă este nevoie de mai mult. Avem în discuție și alte soluții legate de asigurarea pazei unităților de învățământ, implicarea mai activă a specialiștilor în servicii sociale, dar și a poliției locale, pentru a identifica riscurile și a interveni rapid, dacă va fi cazul", a declarat Niculescu.

Premierul le-a cerut participanților să prezinte problemele concrete întâlnite în școli, dificultățile profesorilor, așteptările părinților și schimbările pe care elevii le consideră necesare.

„Este important să completăm acest set de măsuri și, pentru acest lucru, avem nevoie să discutăm despre ce se întâmplă concret în școli, despre dificultățile cu care se confruntă profesorii, despre așteptările părinților și despre ceea ce considerați și dumneavoastră, elevii, că trebuie schimbat. Propunerile pe care le veți avea sunt foarte importante pentru Guvernul României", le-a transmis acesta participanților.

Pe baza consultărilor, Guvernul va pregăti un plan integrat pentru siguranța în mediul școlar.

„Vom face un plan integrat pentru creșterea siguranței în școli, care să stabilească responsabilități clare pentru toți cei implicați, să prevadă măsuri concrete de prevenție, mecanisme de intervenție rapide și sancțiuni ferme pentru actele de violență. Pentru că copiii României trebuie să fie și trebuie să se simtă în siguranță", a declarat Luca Niculescu.

Procedură distinctă pentru suspiciunile de extremism violent

Joi dimineață, Guvernul a publicat în transparență decizională proiectul Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea extremismului violent. Documentul stabilește măsurile propuse pentru perioada 2027-2030.

Proiectul prevede completarea actualei proceduri privind gestionarea cazurilor de violență școlară cu o secțiune intitulată „Intervenția în caz de suspiciune de comportament extremist violent".

Comisiile pentru prevenirea și eliminarea violenței din școli ar urma să analizeze incidentele semnalate, factorii favorizanți și elementele de risc. Începând din 2027, autoritățile își propun să evalueze anual 100 de unități de învățământ și să elaboreze tot atâtea rapoarte.

Evaluările nu vor putea fi utilizate pentru clasificarea preventivă a elevilor și nu se vor baza exclusiv pe opiniile exprimate, apartenența la un grup, caracteristicile personale sau manifestările comportamentale izolate. Documentul prevede analizarea contextului, a gravității și a caracterului cumulativ al elementelor constatate.

Profesorii ar urma să fie instruiți să recunoască situațiile care necesită atenție, să comunice cu elevul și familia și să aplice procedurile de semnalare. Printre elementele enumerate în proiect se află simbolurile și mesajele extremiste, automutilările, manifestările agresive și schimbările produse în comportamentul digital al elevilor.

Raportările vor avea, de regulă, un caracter statistic și agregat. Datele personale despre un elev vor putea fi transmise numai dacă sunt necesare pentru gestionarea cazului, cu respectarea regulilor privind accesul, confidențialitatea și protecția datelor.

Echipe mixte pentru gestionarea cazurilor de risc

Cazurile identificate în rândul adolescenților și tinerilor, inclusiv al celor aflați în plasament, ar urma să fie gestionate de echipe mixte formate din reprezentanți ai școlilor, Poliției, direcțiilor de protecție a copilului, serviciilor sociale și sistemului sanitar.

În cazul elevilor, directorul, dirigintele și consilierul școlar ar putea acorda o atenție sporită comportamentului și integrării sociale a acestora. Planul menționează și implicarea elevilor în activități extracurriculare, precum sportul sau voluntariatul.

Măsurile trebuie să urmărească protejarea elevului și a comunității școlare, menținerea accesului la educație, sprijinirea integrării sociale și prevenirea escaladării situației. La nivelul prefecturilor ar urma să fie încheiate protocoale de colaborare între instituțiile implicate.

Pentru perioada 2027-2030, ținta este operaționalizarea unui mecanism național standard, cu proceduri unitare pentru raportarea, intervenția și gestionarea cazurilor.

Din trimestrul al treilea al anului 2027, școlile și Poliția ar urma să organizeze sesiuni de informare pentru părinți și tutorii legali.

Aceștia vor primi informații despre simbolurile utilizate de grupările extremiste, metodele de recrutare a tinerilor și schimbările comportamentale care pot indica o situație de risc. Proiectul menționează, între exemple, inscripționările pe corp cu simboluri sau mesaje extremiste, automutilările și manifestările verbale ori fizice agresive.

Părinții vor fi îndrumați să acorde atenție comportamentului digital al copiilor, dar și persoanelor din anturajul acestora, și să mențină un dialog constant cu școala.

Planul stabilește organizarea a 1.250 de sesiuni și informarea a 50.000 de părinți. Vor fi elaborate și două materiale electronice cu recomandări privind dialogul dintre părinți și copii, evaluarea critică a conținutului online și modalitățile prin care poate fi solicitat sprijinul școlii sau al serviciilor specializate.

Vor fi instruiți 4.000 de consilieri și psihologi școlari

Strategia propune formarea a 4.000 de profesori consilieri școlari și profesori psihologi, cu minimum 40 de ore de pregătire pentru fiecare participant.

Consilierii și psihologii vor întocmi rapoarte periodice privind situația din unitățile de învățământ. Acestea nu vor putea deveni instrumente de clasificare sau de evidență preventivă a elevilor în funcție de opiniile, apartenența ori caracteristicile lor personale.

Anual ar urma să fie instruiți și cel puțin 100 de angajați din rândul personalului medico-sanitar și al personalului de pază, cu minimum 20 de ore de pregătire pentru fiecare participant.

Agenții de pază vor fi instruiți să recunoască și să semnaleze incidente concrete, fără să facă evaluări individuale ale elevilor. Personalul medical va urmări semne precum leziunile, automutilările, anxietatea, retragerea socială și modificările comportamentului alimentar sau ale somnului.

Proiectul prevede că personalul medico-sanitar va menține un registru intern al cazurilor observate, pentru raportarea periodică către conducerea școlii și autoritățile competente.

Ministerul Educației ar urma să coordoneze elaborarea unui „atlas al indicatorilor radicalizării care poate conduce la extremism violent", cu termen în trimestrul al treilea din 2027.

Atlasul va fi utilizat în programele de formare pentru polițiști, profesori, psihologi și asistenți sociali și va putea fi actualizat anual. Pentru școli, indicatorii vor fi adaptați mediului educațional și nu vor putea reprezenta, luați separat, un motiv pentru declararea unui elev drept radicalizat.

Identificarea situațiilor care necesită intervenție va trebui făcută prin analizarea tuturor elementelor relevante și cu respectarea drepturilor copilului.

Elevi-ambasadori și cursuri de educație media

Planul prevede și formarea unei rețele de 100 de elevi-ambasadori ai drepturilor și libertăților fundamentale, care să acopere toate județele și să desfășoare 50 de activități anual.

Elevii vor participa voluntar și, în funcție de vârstă, cu acordul părinților. Aceștia vor promova dialogul, respectul pentru diversitate și prevenirea intoleranței și a violenței, dar nu vor evalua riscul de radicalizare, nu vor monitoriza comportamentul colegilor și nu vor gestiona cazuri individuale.

Tot din 2027, autoritățile vor să organizeze anual o campanie națională privind valorile democratice, cu 50.000 de elevi beneficiari. Tema combaterii extremismului violent ar urma să fie inclusă și în campania „Tăcerea e tot violență. Vocea ta e soluția", prin 1.000 de activități desfășurate în 500 de școli pentru 50.000 de elevi și 5.000 de părinți.

În perioada 2027-2030, proiectul propune promovarea disciplinelor opționale privind educația digitală, abilitățile media și cetățenia digitală.

Elevii ar urma să învețe cum să verifice informațiile și să recunoască manipularea, conținutul generat cu inteligență artificială și conturile cu un comportament neautentic. Ținta este implementarea activităților în 50 de școli, cu participarea a 10.000 de elevi și formarea a 500 de profesori.

Măsuri împotriva conținutului ilegal de pe internet

Proiectul urmărește și reducerea timpului necesar pentru transmiterea către platformele online a ordinelor prin care autoritățile solicită eliminarea conținuturilor ilegale care promovează violența, ura sau alte forme de extremism.

ANCOM ar urma să coordoneze cooperarea dintre instituții și furnizorii de servicii digitale. Personalul autorităților va fi instruit cu privire la procedurile de raportare și la emiterea ordinelor împotriva conținutului ilegal.

Populația va fi informată despre modalitățile prin care poate raporta conținutul ilegal și despre procedura de soluționare. Planul prevede cel puțin două activități de conștientizare pe an, precum și campanii publice privind dezinformarea și propaganda extremistă.

În nota de fundamentare, Guvernul indică Facebook, Instagram, X, Reddit, WhatsApp, Telegram, YouTube și TikTok drept principale medii de distribuire a materialelor de propagandă. Platformele de gaming Discord, Twitch, Steam, Roblox, Fortnite și Minecraft sunt descrise drept medii emergente de propagare a conținutului extremist, în special în rândul tinerilor.

Ce consideră proiectul „extremism violent"

Strategia propune o definiție de lucru, fără forță juridică obligatorie. Extremismul violent presupune, potrivit documentului, promovarea, sprijinirea sau punerea în aplicare a unor acțiuni violente motivate de o ideologie politică, rasială, etnică, religioasă sau de alte forme de intoleranță.

Exercitarea pașnică a libertății de exprimare, de conștiință, de asociere, de religie sau de opinie nu reprezintă extremism violent, chiar dacă presupune convingeri radicale ori critici la adresa autorităților sau a majorității sociale, atât timp cât nu există incitare la violență sau acțiuni violente.

Cazurile care intră în categoria actelor teroriste nu vor fi acoperite de strategie, fiind reglementate și gestionate separat.

Separat de măsurile privind radicalizarea, strategia prevede analizarea legislației referitoare la agresiunile fizice, psihologice și verbale, hărțuirea și intimidarea elevilor și profesorilor.

Analiza cadrului legal ar urma să fie finalizată în ultimul trimestru din 2027. Proiectele de modificare ar trebui elaborate și avizate până în decembrie 2028, iar noile reglementări ar putea fi adoptate până în iunie 2029.

Ținta este adoptarea unui act normativ care să stabilească măsuri de prevenire, sesizare și intervenție, precum și sancțiunile aplicabile actelor de violență împotriva elevilor și cadrelor didactice.

Premierul a susținut că intervențiile trebuie să înceapă înaintea producerii unui incident grav și să implice toate instituțiile care pot identifica situațiile de risc.

„Fiecare dintre dumneavoastră vine cu o perspectivă diferită, valoroasă. Suntem deschiși dialogului, încurajăm concretizarea propunerilor constructive și a măsurilor care, evident, pot fi aplicate", a concluzionat premierul.

Vezi proiectul aflat în consultare publică aici. 

Editor : A.D.