Guvernul a analizat, vineri, dosarele aflate în negociere la nivelul Uniunii Europene care prezintă un interes prioritar pentru România. Printre obiective se numără amânarea ETS2 până în 2030, reducerea costurilor cu energia, protejarea fondurilor europene pentru coeziune și agricultură, implementarea programului SAFE și operaționalizarea Hub-ului de securitate la Marea Neagră.
Executivul a dezbătut un memorandum care sintetizează stadiul dosarelor prioritare aflate în negociere sau în dezbatere la nivelul Uniunii Europene și evidențiază principalele mize, interese și elemente de sensibilitate pentru România.
Documentul va fi folosit pentru fundamentarea pozițiilor naționale pe care reprezentanții României urmează să le susțină în procesul decizional european.
Memorandumul urmărește și identificarea anticipată a inițiativelor legislative pe care Comisia Europeană ar urma să le prezinte până la sfârșitul anului 2026 și pe parcursul anului 2027, astfel încât autoritățile române să poată evalua din timp efectele economice, sociale și bugetare.
Eliminarea barierelor pentru companii și simplificarea legislației
În privința pieței unice europene, România urmărește eliminarea barierelor de reglementare care afectează mediul de afaceri, stimularea activităților economice transfrontaliere și facilitarea extinderii companiilor pe piața europeană.
Printre inițiativele aflate în pregătire se numără crearea unei noi forme de societate europeană, care să poată funcționa pe baza unui set unic de reguli în toate statele membre.
O altă direcție vizează continuarea reindustrializării Uniunii Europene, în paralel cu atingerea obiectivelor de decarbonizare. Măsurile ar urma să stimuleze producția europeană și cererea pentru produsele fabricate în Uniune, continuând inițiativele lansate în 2025 prin Pactul pentru o industrie curată.
Guvernul urmărește și negocierile privind simplificarea legislației europene. Dintre cele 12 pachete legislative Omnibus prezentate până acum, șase se află încă în negociere. Acestea vizează domeniul digital, mediul, industria auto, siguranța alimentară și hrana pentru animale, fiscalitatea, produsele energetice și etichetarea energetică.
„Urmărirea acestor dosare prezintă interes pentru România atât din perspectiva reducerii sarcinilor administrative și a costurilor de conformare pentru operatorii economici, cât și din perspectiva impactului asupra sectoarelor economice vizate”, arată Guvernul.
România susține amânarea ETS2 până în 2030
În domeniul energiei, una dintre principalele mize este amânarea aplicării ETS2, mecanismul european de comercializare a certificatelor de emisii care va include clădirile și transportul rutier.
Aplicarea mecanismului a fost amânată până la 1 ianuarie 2028, însă un grup de state membre, printre care și România, susține continuarea demersurilor pentru o nouă amânare, până în 2030. ETS2 ar putea influența costurile suportate de gospodării și de companii pentru încălzire și transport.
Alte priorități identificate sunt adaptarea infrastructurii energetice la creșterea consumului și la dezvoltarea producției din surse regenerabile, precum și consolidarea capacităților de transport și distribuție.
România urmărește, totodată, reducerea temporară a obligațiilor de raportare și monitorizare introduse prin legislația europeană privind emisiile de metan și promovarea unor măsuri care să reducă prețul energiei electrice pentru consumatorii casnici și mediul economic.
Memorandumul include și pregătirea cadrului pentru aplicarea obiectivelor energetice și climatice ale Uniunii Europene după 2030.
În domeniul politicilor climatice, România este interesată de revizuirea sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii pentru perioada post-2030 și de elaborarea viitorului pachet legislativ privind energia și schimbările climatice.
Pentru stabilirea poziției naționale, autoritățile trebuie să evalueze în ce măsură România și-a îndeplinit obiectivele climatice pentru 2030, să identifice eventualele întârzieri și să analizeze efectele economice, sociale și bugetare ale viitoarelor ținte.
Inteligența artificială și acordurile comerciale
Un alt obiectiv strategic este consolidarea suveranității tehnologice a Uniunii Europene și integrarea acesteia în viitoarea strategie europeană pentru sectorul digital.
România este interesată de inițiativele pentru dezvoltarea capacităților tehnologice europene, reducerea dependențelor externe în domeniile digitale strategice și consolidarea infrastructurii și a capacităților în domeniul inteligenței artificiale.
„Poziționarea României trebuie să urmărească atât valorificarea oportunităților de dezvoltare și finanțare, cât și asigurarea participării economiei și sectorului de cercetare românesc la noile lanțuri valorice tehnologice europene”, precizează Executivul.
În domeniul comercial, Uniunea Europeană urmărește încheierea unor acorduri de liber schimb și de investiții cu parteneri din afara spațiului comunitar. Acestea ar putea facilita accesul companiilor europene pe piețele externe, extinderea exporturilor și diversificarea surselor de aprovizionare cu materii prime și produse strategice.
Pentru România, Guvernul consideră necesară evaluarea impactului acestor acorduri asupra sectoarelor economice naționale, precum și identificarea oportunităților de export și de atragere a investițiilor.
Programul SAFE și Hub-ul de securitate la Marea Neagră
În domeniul securității și apărării, prioritățile României includ implementarea programului SAFE și participarea la celelalte instrumente europene de finanțare.
Autoritățile vor monitoriza inițiativele privind consolidarea industriei europene de apărare și oportunitățile de finanțare disponibile pentru companiile și proiectele din România.
Memorandumul mai prevede pregătirea aplicării legislației europene privind mobilitatea militară și trecerea la etapa de operaționalizare a Hub-ului de securitate la Marea Neagră.
Guvernul arată că aceste obiective necesită coordonare între instituțiile statului și monitorizarea permanentă a inițiativelor europene, astfel încât România să poată accesa finanțările disponibile și să își consolideze contribuția la securitatea europeană și regională.
România vrea protejarea fondurilor pentru coeziune și agricultură
Negocierile pentru viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, aferent perioadei 2028-2034, au intrat într-o etapă decisivă.
La nivel european se urmărește obținerea unui acord politic până la sfârșitul anului 2026, astfel încât legislația sectorială să poată fi finalizată în cursul anului 2027, iar noul buget european să fie aplicat de la 1 ianuarie 2028.
Pentru România, încheierea acordului până la sfârșitul anului este importantă pentru pregătirea planurilor naționale și finalizarea negocierilor cu Parlamentul European.
„Pentru România, este esențial ca soluția finală agreată să asigure atât un echilibru adecvat între contribuțiile statelor membre și eventualele noi resurse proprii ale Uniunii Europene, cât și un volum total al bugetului european care să permită menținerea unor alocări suficiente pentru statele membre și, în special, pentru prioritățile naționale de dezvoltare”, subliniază Executivul.
România va urmări protejarea intereselor naționale, menținerea unor finanțări suficiente pentru politicile de coeziune și agricultură și asigurarea unor resurse predictibile pentru investițiile și reformele naționale.
Editor : A.D.
Source: Digi24 · Andreea Dobra
At a glance
- Topic
- World
- Country
- 🇷🇴 RO
- Publisher language
- RO
- Added to Allnira