Gen. Dorin Toma, fost comandant NATO: „România începe târziu proiectul unei baze americane permanente”. Cu cât suntem în urma Poloniei

Generalul în rezervă Dorin Toma, fost șef al Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est a NATO, a vorbit la Digi24 despre șansele României de a-i convinge pe americani nu doar să păstreze ce a mai rămas din trupele lor aici, ci poate chiar să suplimenteze numărul militarilor. „Din nefericire, noi începem târziu acest proiect. Polonia l-a început în 2020, l-a accelerat după 2022, pentru că și-a propus să aibă permanent o brigadă americană, 4.000 - 5.000 de militari americani din forțele terestre permanent pe teritoriul său”, a spus generalul Dorin Toma. El a subliniat și faptul că în România nu există un poligon la ora actuală, unde să se poată instrui o brigadă, iar trupele americane ar trebui să meargă pentru exerciții în Germania sau Polonia.

„Subiectul este complex. Dacă discutăm de suplimentarea permanentă sau, să spunem, cu rotațional, Statele Unite să trimită militari, 4.000 - 5.000, așa cum a apărut în spațiul public, ar fi bine să discutăm în termen de capabilități. Acești 4.000 - 5.000 de militari, să spunem că ar însemna o brigadă, o brigadă blindată, o brigadă aeropurtată, mai puțin contează tipul unității”, a declarat Dorin Toma vineri, la Digi24.

„Trebuie să luăm în calcul că bugetul într-un an de zile pentru o astfel de mare unitate - brigadă - este de peste 1 miliard de dolari, de la cheltuieli de personal, până la cheltuieli de operare și așa mai departe. La bugetul pentru o astfel de unitate dislocată în afara teritoriului Statelor Unite sunt niște cheltuieli suplimentare, bineînțeles, față de cheltuielile pe care ar trebui să le suporte dacă o mare unitate ar opera, s-ar instrui pe teritoriul Statelor Unite.

Din aceste cheltuieli suplimentare se pune problema ce ar putea achita România. Și s-a discutat despre plata unor utilități, s-a discutat despre poate niște facilități fiscale, când se achiziționează combustibil, de exemplu, hrană, apă și așa mai departe, curent electric, de exemplu. Deci sunt niște mecanisme. Până la urmă, România n-ar putea plăti decât câteva zeci de milioane de dolari pentru dislocarea a 4.000 - 5.000 de militari americani pe teritoriul României. Este o sumă infimă față de bugetul, așa cum spuneam, de peste 1 miliard de care are nevoie o astfel de unitate pentru a opera, a se instrui într-un an de zile”, a explicat generalul în rezervă.

„Acum, când discutăm de dislocarea unei brigăzi, trebuie să luăm în calcul că aceste echipamente, platforme pe care le are unitatea în dotare - și vorbim de mii de echipamente, de la tancuri Abrams, mașini de luptă, piese de artilerie și așa mai departe - ele trebuie depozitate, trebuie asigurată mentenanța pentru ele. Indiferent dacă militarii sunt permanent prezenți pe teritoriul României sau echipamentele rămân prepoziționate, iar militarii vin și fac joncțiunea cu aceste echipamente atunci când situația operațională o impune”, a mai arătat Dorin Toma.

„Pentru a depozita aceste echipamente și a asigura mentenanța, trebuie ca România să realizeze aceste depozite, spații. Polonia deja a investit enorm în ultimii cinci, șase ani de zile pentru a crea astfel de facilități. S-a angajat ca militarii armatei poloneze să facă mentenanța echipamentelor militare, tot pentru a reduce costurile. Deci problema este extrem de complexă, în Polonia s-au construit zeci de facilități pentru depozite de muniție americane, pentru că o astfel de brigadă... și vorbim numai de o brigadă, nu vorbim de zeci de mii de militari americani... Deci efortul este colosal pentru a asigura infrastructura logistică necesară în așa fel încât permanent să ai tehnica militară, muniția disponibilă și militari, chiar dacă nu sunt permanent pe teritoriul României, atunci când vin, în timpul cel mai scurt, să poată pleca la executarea unei misiuni”, a subliniat generalul în rezervă.

„Noi începem târziu acest proiect. Polonia l-a început în 2020”

„Trebuie spus clar că Elbridge Colby este arhitectul retragerii unei părți a trupelor americane din Europa, a acestui așa-numit NATO 3.0. Din nefericire, noi începem târziu acest proiect. Polonia a început acest proiect în 2020, l-a accelerat după 2022, pentru că și-a propus să aibă permanent o brigadă americană, 4.000 - 5.000 de militari americani din forțele terestre permanent pe teritoriul Poloniei. Și așa cum vă spuneam, au folosit fonduri din bugetul propriu, cu fonduri americane, că sunt și fonduri americane destinate pentru dezvoltarea unei astfel de infrastructuri, dar sunt și fonduri NATO. Și România a folosit în trecut fonduri NATO pentru dezvoltarea unei anumite infrastructuri.

Este important să existe acest suport logistic asigurat și infrastructura pusă la dispoziție de țara gazdă. Costurile sunt foarte mari, este nevoie de foarte mult timp. Nu mai vorbim de facilitățile pentru instruire. În România nu există un poligon la ora actuală, unde se poate instrui o brigadă, să poată face o manevră. Și atunci această brigadă care va fi dislocată în România se va deplasa în Polonia sau Germania pentru anumite activități de instruire, pentru că nu le găsește în România. Au fost proiecte pentru dezvoltarea acestor poligoane, extinderea lor acum câțiva ani de zile, dar din nefericire sunt blocate”, a mai explicat Toma.

„Sunt foarte multe lucruri de rezolvat”

„Deci sunt foarte multe probleme, foarte multe lucruri de rezolvat și dacă începem acum, probabil că în patru-cinci ani de zile vom avea aceste facilități, să spunem așa, infrastructură de instruire, de depozitare, de cartiruire pentru o brigadă. Nu vorbim de 10-20.000 de militari. În acest moment, Europa este, cred că nu greșesc dacă spun, dependentă de prezența americană în domeniul militar, pentru că sunt lucruri pe care europenii nu le au, le au doar americanii. Și va dura până când să compenseze o eventuală retragere totală sau parțială. E clar că la ora actuală sunt anumite capabilități de nivel strategic, de la satelit militar până la platforme aeriene pentru culegerea de informații sau transport strategic pe care americanii le pun la dispoziția statelor europene, la dispoziția NATO. Nu mai vorbim de sistemul de alertare, de avertizare împotriva rachetelor balistice pe care numai americanii îl au. Deși îl folosesc acum inclusiv în sprijinul Ucrainei. Furnizează informații de acest gen Ucrainei pentru a avertiza atunci când rachetele balistice rusești sunt lansate.

Deci e clar că sunt anumite capabilități pe care numai Statele Unite le au la ora actuală. Și ele sunt prinse în planurile NATO și sunt disponibile pentru NATO. O să vedem acum cât dintre ele și care va fi planul pentru a le retrage gradual și a fi înlocuite cu altfel de alte tipuri de capabilități generate de statele europene”, a conchis generalul.

Guvernul este dispus să plătească pentru menținerea trupelor americane în România

Guvernul României este dispus să susțină financiar păstrarea trupelor americane pe teritoriul țării, este principalul mesaj transmis de premierul Luca Niculescu în cadrul întâlnirii cu subsecretarul pentru Politica de Apărare al Statelor Unite ale Americii, Elbridge Colby, au transmis pentru Digi24 surse guvernamentale.

România are un interes major în susținerea prezenței militare americane pe teritoriul țării, este mesajul transmis de reprezentanții Guvernului în cadrul întâlnirii cu Elbridge Colby, potrivit surselor citate.

Editor : Liviu Cojan