Friedrich Merz și Ursula von der Leyen, în dezacord privind relația UE cu Canada. Miza disputei: statutul de membru asociat

O dispută privind statutul pe care Uniunea Europeană ar urma să îl acorde Canadei adâncește divergențele dintre cancelarul german Friedrich Merz și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Berlinul s-a opus folosirii formulei de „membru asociat”, în timp ce von der Leyen a promovat-o la un summit de la Montreal, la doar câteva ore după ce termenul fusese eliminat dintr-o declarație comună a statelor membre, potrivit Politico.

Berlinul și Bruxelles-ul nu au aceeași poziție în privința propunerii lui von der Leyen de a acorda Canadei statutul de membru asociat al UE. Tensiunile s-au amplificat după ce șefa Comisiei a promovat această formulă la un summit organizat la Montreal, la doar câteva ore după ce, la inițiativa Germaniei, termenul fusese eliminat dintr-o declarație comună aprobată de cele 27 de state membre.

Merz susținuse anterior acordarea unui statut de membru asociat Ucrainei, în contextul eforturilor acesteia de a adera la Uniunea Europeană. Propunerea a fost însă respinsă categoric, inclusiv de Kiev. În acest context, oficialii germani consideră că insistența lui von der Leyen de a utiliza aceeași formulă în cazul Canadei reprezintă o replică la inițiativa cancelarului german.

Disputa privind denumirea reflectă o divergență mai amplă între Merz și von der Leyen în privința modului în care ar trebui condusă Uniunea Europeană.

Berlinul a avertizat că nu va aproba următorul buget pe termen lung al UE, propus de Comisie la aproximativ două trilioane de euro, dacă valoarea totală nu va fi redusă cu sute de miliarde de euro. În același timp, inițiativa lui von der Leyen privind înființarea unui Consiliu European de Securitate nu a obținut susținerea Germaniei. Guvernul de la Berlin a ales, în schimb, să participe la un format separat, alături de Franța și Regatul Unit, pentru discutarea chestiunilor sensibile legate de Ucraina.

Jan Techau, directorul biroului din Germania al grupului Eurasia și fost redactor de discursuri pentru Ministerul german al Apărării, consideră că între Berlin și Bruxelles există o dilemă instituțională. În opinia sa, von der Leyen promovează o abordare puternic integraționistă a Uniunii Europene, în timp ce Merz acordă un rol central statelor naționale în definirea politicilor comunitare.

Ce înseamnă un nume?

Nici Berlinul, nici Bruxelles-ul nu par dispuse să renunțe la propria poziție în disputa privind statutul de membru asociat.

Germania și-a reafirmat opoziția în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor UE desfășurate miercuri, potrivit a doi diplomați citați de Politico. În schimb, Ursula von der Leyen nu intenționează să renunțe la această denumire, a declarat o persoană familiarizată cu poziția președintei Comisiei. Diplomații și celelalte persoane citate în articol au beneficiat de anonimat pentru a putea discuta aspecte sensibile ale negocierilor diplomatice.

Purtătoarea de cuvânt principală a Comisiei Europene, Paula Pinho, a declarat că instituția se concentrează pe consolidarea bazelor stabilite la summitul de săptămâna trecută și a subliniat că Berlinul și Bruxelles-ul urmăresc aceleași obiective fundamentale în ceea ce privește relația cu Canada.

Un diplomat german a susținut, la rândul său, că nu există diferențe de fond între cele două părți. Potrivit acestuia, atât Germania, cât și Comisia Europeană își doresc construirea unui parteneriat special cu Ottawa, de un tip care nu există în prezent cu nicio altă țară din afara Uniunii.

Diferența privește mai ales semnificația atribuită statutului de membru asociat. Definiția propusă de von der Leyen pentru relația cu Canada exclude posibilitatea ca aceeași formulă să fie utilizată pentru Ucraina, au explicat doi diplomați europeni.

În cazul Canadei, statutul nu ar reprezenta o etapă intermediară către aderarea la UE și nu ar presupune beneficii precum dreptul de observator în cadrul Consiliului European. El ar fi rezervat unei țări care nu ar putea deveni niciodată membră cu drepturi depline a Uniunii, după cum a explicat von der Leyen în discursul susținut la Montreal.

Această abordare contrazice logica inițiativei germane. Berlinul avea și continuă să aibă o altă concepție asupra statutului de membru asociat, a explicat unul dintre diplomații citați de publicația europeană.

Techau a subliniat că Berlinul și Bruxelles-ul au numeroase puncte comune, inclusiv în privința orientării politice, atât Merz, cât și von der Leyen făcând parte din Uniunea Creștin-Democrată din Germania. Cei doi au adesea poziții apropiate, inclusiv în ceea ce privește consolidarea relațiilor cu Ottawa.

Cu toate acestea, disputa privind Canada a scos la iveală diferențele dintre abordările lor. Potrivit lui Techau, von der Leyen consideră inițiativa un câștig geopolitic important pentru Comisie, în timp ce Merz nu a răspuns așteptărilor celor de la Bruxelles care sperau că va susține o integrare europeană mai profundă. Poziția cancelarului ar fi fost influențată în principal de considerente interne.

Citește și: Merz nu crede că Trump îşi va schimba modul de a guverna după alegeri: „De ce ar face asta acum?”

Pentru Techau, disputa privind denumirea statutului Canadei este un simbol al unei dezbateri mult mai ample, care se regăsește și în negocierile privind bugetul european și securitatea blocului comunitar: dacă Uniunea ar trebui să fie condusă în principal prin instituțiile sale comune sau dacă guvernele naționale ar trebui să păstreze rolul decisiv în stabilirea direcției politice.

Analistul consideră că această divergență este dificil de soluționat, întrucât reflectă două viziuni diferite asupra viitorului construcției europene.

Editor : C.A.