Fostul preşedinte al CNAS răspunde acuzaţiilor lui Rogobete, referitoare la „dezastrul” din sistem: „Lozincile nu ţin loc de adevăr”

Fostul preşedinte al CNAS Horaţiu Moldovan, acuzat de ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobetre, că ar fi lăsat dezastru în sistem şi facturi neplătite de 30 de miliarde de lei, afirmă, joi, că astfel de acuzaţii se susţin cu dovezi care pot fi verificate.

În plus, Moldovan compară situaţia pe care a lăsat-o la CNAS cu cea pe care a găsit-o în 2024.

„30 de miliarde de lei «datorii în sănătate»? O acuzaţie uriaşă are nevoie de dovezi, nu doar de un microfon. Când un om de stat vorbeşte despre «cea mai mare criză din sănătate din ultimii 10 ani», despre facturi neplătite, despre «greaua moştenire» şi despre incompetenţa altora, despre dezastrul lăsat de alţii, are obligaţia să explice clar cifrele. Şi are obligaţia să compare «incompetenţa» altora cu competenţa lui, «dezastrul» lăsat de alţii cu realizările proprii, «necunoaşterea» altora cu propria cunoaştere”, a scris, joi, pe Facebook, Hotaţiu Moldovan, fost preşedinte al CNAS.

Acesta crede că oamenii trebuie să înţeleagă exact ce sume sunt de plată, ce plăţi au întârziat şi câţi bani mai sunt necesari pentru lunile următoare.

„Diferenţa este simplă: banii de care ai nevoie pentru cheltuielile din lunile următoare nu sunt acelaşi lucru cu facturile pe care trebuia deja să le plăteşti. Iar o factură pentru care termenul de plată nu a expirat nu este o restanţă”, a mai transmis Moldovan.

„Restanțele”

Potrivit datelor transmise de acesta, la sfârşitul anului 2024, existau 1,4 miliarde de lei plăţi restante pentru servicii medicale şi medicamente şi peste 4 miliarde lei restanţe la concedii medicale (multe cu termen de plată depăşit cu 2-3 ani).

„La sfârşitul anului 2025, aceste restanţe erau ZERO! La finalul lunii septembrie 2026, restanţele tot ZERO! În 2025, CNAS a făcut plăţi de 84,4 miliarde de lei, cu 14,83% mai mult decât în 2024. Iar trendul crescător a continuat pe tot parcursul anului 2026. Incompetenţă? Dezastru? Tăieri?

Pentru 2026, CNAS a propus iniţial un buget de 97,08 miliarde de lei. Bugetul de cheltuieli aprobat de Parlament a fost însă de 82,79 miliarde de lei. După luarea în calcul a economiilor realizate prin eficientizarea cheltuielilor, NU prin tăieri, CNAS a solicitat o suplimentare de 11,22 miliarde de lei: 6,45 miliarde pentru sănătate şi 4,77 miliarde pentru concedii medicale”, a mai transmis fostul preşedinte al CNAS.

Horaţiu Moldovan precizează că aceasta este suma cerută în plus pentru acoperirea cheltuielilor necesare ca la finalul anului 2026 plăţile să fie la zi, atât pe domeniul sănătate cât şi la concedii medicale.

„Nu înseamnă că reprezintă plăţi întârziate. Iar 11 miliarde de lei nu sunt 30! Raportul prezintă separat şi situaţia concediilor medicale, inclusiv întârzierile la plată. Chiar dacă plăţile concediilor medicale au ajuns la un termen uniform de 11 luni, în aproape toate judeţele, nu înseamnă că problema s-a rezolvat, dar nu îi putem spune ”dezastru”, mai ales dacă o comparăm cu situaţia de la finele anului 2024”, a mai scris pe Facebook fostul preşedinte al CNAS.

Soluții

Acesta afirmă că la această problemă trebuie găsite soluţii: ”Oamenii de stat găsesc soluţii, nu se plâng, nu panichează pacienţii!”.

„La fel de clar trebuie spus că CNAS şi Ministerul Sănătăţii au responsabilităţi şi bugete diferite. Dacă se confundă, intenţionat sau nu, bugete, atribuţii şi responsabilităţi instituţionale diferite, lucrul acesta este remarcat de către cei care chiar cunosc sistemul de sănătate şi ne etalăm, din nou, expertiza, competenţa şi abilităţile de oameni de stat”, a mai transmis Moldovan.

Acesta afirmă că, pentru pretinsa sumă de 30 de miliarde de lei, întrebările sunt simple: „Cine are de plătit? Cui? Pentru ce? Cât trebuia deja plătit şi cât reprezintă bani necesari pentru lunile următoare? Cum s-a ajuns, concret, la acest total? Iar dacă se afirmă că au fost ascunse facturi pentru ca deficitul bugetar să pară mai mic, trebuie arătat despre ce facturi este vorba (eventual şi publicarea acestora, că sunt cheltuieli publice), cine le-a ascuns şi ce documente dovedesc acest lucru. O asemenea acuzaţie se susţine cu dovezi care pot fi verificate. Lozincile nu ţin loc de adevăr, chiar dacă sunt repetate la nesfârşit...”.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat, miercuri, că nepriceperea, incompetenţa administrativă a fostului preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a generat cea mai mare criză în cadrul programelor naţionale. 

Tot miercuri, Rogobete a afirmat că o criză financiară atât de mare în sistemul de sănătate din România nu a mai fost de peste 10 ani.

Editor : Sebastian Eduard