Europa vrea să le permită companiilor de utilități să doboare drone. Ce măsuri pregătesc guvernele

Companiile care gestionează infrastructura critică din Europa vor să primească atribuții sporite pentru a combate amenințarea dronelor. În Franța au fost deja adoptate măsuri care permit operatorilor autorizați să detecteze, să bruieze și să doboare drone în apropierea unor obiective sensibile, în timp ce Germania și Austria analizează soluții similare. Principala problemă rămâne stabilirea responsabilității legale în cazul unor victime sau al unor pagube provocate de intervenții, scrie Reuters.

Companiile care gestionează infrastructura critică din Europa vor să-și consolideze capacitățile de apărare, iar unele solicită dreptul de a doborî dronele care le amenință instalațiile. Franța a adoptat deja măsuri în această direcție, în timp ce Germania și Austria analizează posibilitatea de a acorda atribuții suplimentare operatorilor. Guvernele se tem că atacurile hibride ar putea afecta rețelele energetice și ar putea lăsa milioane de oameni fără electricitate sau căldură, relatează Reuters.

Companiile private și operatorii de stat din întreaga Europă caută modalități de a-și proteja mai eficient instalațiile. Îngrijorările sunt alimentate de riscul ca atacurile cu drone să provoace întreruperi majore ale alimentării cu energie, așa cum s-a întâmplat în repetate rânduri în Ucraina, în urma loviturilor rusești.

„Există o posibilitate teoretică, și din ce în ce mai mult una practică, ca în această iarnă să se înregistreze întreruperi ale alimentării cu căldură din cauza atacurilor hibride”, a declarat pentru Reuters Kristian Ruby, secretarul general al Eurelectric, organizația europeană din sectorul energiei electrice.

Unele guverne au început să ia în calcul acordarea unor competențe rezervate în mod tradițional armatei și forțelor de ordine. Interviurile realizate de Reuters cu peste 30 de directori de companii, oficiali și experți în drone arată că tehnologiile de detectare și neutralizare a acestor aparate evoluează mai rapid decât reglementările privind utilizarea lor.

Abordările diferă considerabil de la o țară la alta, iar incertitudinile juridice persistă, inclusiv în ceea ce privește autoritatea care poate ordona o intervenție. Doborârea unei drone poate provoca rănirea sau moartea unor persoane aflate la sol ori pagube materiale, ceea ce ridică întrebări privind răspunderea companiilor care recurg la asemenea măsuri.

Ce măsuri a luat Franța

Franța se numără printre țările care au făcut pași concreți în această direcție. Parlamentul francez a adoptat în august o lege care permite operatorilor autorizați ai infrastructurii critice și contractorilor acestora să detecteze, să bruieze și să doboare drone în apropierea unor obiective desemnate.

Legea a fost adoptată pe fondul unui val de incursiuni ale dronelor deasupra unor obiective sensibile și militare. Printre incidentele care au alimentat îngrijorările s-au numărat zborurile deasupra bazei de submarine nucleare Île Longue, situată în apropiere de Brest, în nord-vestul Franței, în decembrie 2025.

La o fostă bază de testare a aeronavelor, situată la sud de Paris, dronele survolează câmpurile și pădurile, în timp ce echipele de la sol testează sisteme concepute pentru a le opri. Exercițiile reprezintă un răspuns la creșterea numărului de incursiuni ale dronelor și de incidente asociate războiului hibrid, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022.

Potențialii clienți ai tehnologiilor testate la baza din Brétigny-sur-Orge nu mai sunt doar guvernele, poliția și armatele. Dispozitivele de bruiaj electronic și dronele de interceptare ar putea fi utilizate și de companiile care administrează infrastructura critică.

Franța dorește ca o listă extinsă de obiective sensibile, considerate de importanță vitală, să fie echipată până în 2027, a declarat pentru Reuters un oficial francez de rang înalt implicat în planuri. Acesta a solicitat să nu fie identificat, deoarece detaliile programului nu au fost încă făcute publice.

„Eram lipsiți de apărare în fața amenințării (dronelor)”, a explicat oficialul, adăugând că îngrijorările au crescut în ultimul deceniu, pe măsură ce dronele au devenit mai accesibile și mai răspândite.

Guvernul francez intenționează să pună la dispoziția operatorilor de infrastructură critică, precum compania energetică de stat EDF și operatorul feroviar SNCF, un catalog de sisteme aprobate. Acesta ar urma să includă tehnologii de bruiaj electronic și drone de interceptare, selectate în funcție de mediul și de situația în care vor fi utilizate.

Systematic Paris-Region, organizația care gestionează programul guvernamental de testare de la Brétigny-sur-Orge, a confirmat elemente importante ale planului. Potrivit organizației, evaluările începute în vara acestui an au identificat până acum trei integratori de sisteme și 17 sisteme de combatere a dronelor. Evaluările continuă, iar autoritățile încearcă să accelereze procesul de achiziție a soluțiilor aprobate.

Ministerul francez al Apărării a declarat că legea adoptată în august va contribui la consolidarea capacităților de combatere a amenințărilor reprezentate de drone. Instituția a precizat însă că poate comenta doar aspectele care privesc infrastructura critică aflată în responsabilitatea sa.

EDF și SNCF au refuzat să comenteze.

Cine poate doborî o dronă

Descoperirea unei drone încărcate cu explozibili în apropierea unui avion de marfă ucrainean, pe aeroportul Leipzig/Halle din Germania, în august, a evidențiat amploarea riscurilor cu care se confruntă infrastructura europeană.

Germania a atribuit Rusiei responsabilitatea pentru incident. Moscova a negat implicarea, la fel cum a respins în repetate rânduri acuzațiile privind desfășurarea unor atacuri hibride în Europa, inclusiv în state care susțin Ucraina în războiul declanșat de Rusia.

Îngrijorările sunt tot mai mari că autoritățile naționale nu pot reacționa suficient de rapid pentru a proteja infrastructura răspândită pe suprafețe extinse. În plus, pagubele provocate de drone relativ ieftine ar putea genera costuri considerabile, mai ales atunci când sunt avariate instalații greu de înlocuit.

În Germania, unde operațiunile de combatere a dronelor intră în responsabilitatea poliției, Ministerul de Interne a declarat pentru Reuters că analizează modalitățile prin care operatorii de infrastructură critică și terții ar putea fi implicați legal în intervențiile împotriva acestor aparate.

În septembrie, Austria a anunțat planuri pentru acordarea unor competențe similare operatorilor de infrastructură critică, inclusiv marilor companii din sectorul energetic. Ministrul apărării, Klaudia Tanner, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că statul nu poate proteja singur fiecare obiectiv.

Polonia merge mai departe cu măsurile de apărare

Polonia a adoptat o abordare mai fermă. Potrivit unor operatori citați de Reuters, companiile au instalat sisteme de combatere a dronelor și au organizat antrenamente comune cu unități militare și de poliție.

În jurul unor obiective energetice critice au fost stabilite zone cu acces restricționat pentru drone. Unitățile de securitate desemnate care lucrează pentru operatori au primit autorizația de a distruge, dezactiva sau prelua controlul asupra aparatelor care pătrund în aceste zone.

Cu toate acestea, două surse din cadrul unor companii de transport al energiei de pe flancul estic al NATO au declarat pentru Reuters că sunt necesare garanții suplimentare pentru ca intervențiile să poată fi realizate eficient. Ar putea fi nevoie inclusiv de un precedent juridic care să clarifice cine răspunde pentru eventualele daune colaterale.

În lipsa unor reguli clare, operatorii infrastructurii critice ar putea ezita să neutralizeze dronele suspecte. O intervenție poate provoca, la rândul ei, victime sau pagube materiale costisitoare, iar companiile vor să știe cine își asumă răspunderea în asemenea situații.

Premisa că unele atacuri vor reuși

Acordarea dreptului de a doborî drone ar reprezenta o schimbare importantă pentru companiile din sectorul energetic european. Directori, oficiali și analiști din domeniu au declarat pentru Reuters că operatorii de utilități s-au concentrat ani la rând pe consolidarea rețelelor și pe restabilirea serviciilor după întreruperi, mai degrabă decât pe prevenirea tuturor atacurilor.

Leonhard Birnbaum, directorul executiv al companiei energetice germane E.ON, a declarat în septembrie că operatorii trebuie să pornească de la premisa că unele atacuri vor reuși, în loc să încerce să le împiedice pe toate. Compania operează aproximativ 2.720 de stații de transformare în Germania, a precizat acesta.

Lituania construiește o substație fortificată în apropierea graniței cu Rusia. Proiectul face parte din eforturile statelor baltice și ale Poloniei de a-și consolida apărarea. Planurile includ construirea de buncăre, instalarea de plase anti-drone și constituirea unor rezerve de echipamente greu de înlocuit, necesare pentru funcționarea rețelelor energetice.

Operatorul polonez de transport al energiei electrice, PSE, patrulează cu elicopterul anumite sectoare ale rețelei sale de înaltă tensiune, care se întinde pe aproximativ 16.500 de kilometri. Compania pregătește și aeronave mai puternice pentru a contribui la protejarea unei linii electrice submarine către Suedia.

Cu toate acestea, dronele relativ ieftine pun la încercare măsurile de apărare. Înlocuirea unor echipamente esențiale, precum transformatoarele de mare putere, poate dura ani de zile. Chiar și atunci când reparațiile sunt finalizate cu succes, infrastructura afectată poate rămâne nefuncțională luni întregi.

În Finlanda, un alt punct de vedere

Nu toți operatorii de utilități consideră că ar trebui să aibă un rol mai important în apărarea propriilor instalații.

Asta Sihvonen-Punkka, directorul executiv al operatorului național finlandez al rețelei electrice Fingrid, a declarat pentru Reuters că responsabilitatea combaterii amenințărilor la adresa infrastructurii critice ar trebui să rămână în sarcina autorităților și a forțelor armate finlandeze.

Acordarea unor asemenea competențe companiilor de utilități ar reprezenta „o schimbare foarte, foarte mare”, care ar necesita o analiză juridică atentă, a afirmat ea.

Jari Stenius, șeful departamentului de securitate al companiei finlandeze Fortum, a declarat că ar prefera ca firmele din sectorul energetic să se concentreze asupra producerii de energie, în timp ce poliția și autoritățile militare să gestioneze amenințările la adresa securității.

Tehnologia este gata, regulile nu

Oficialii din domeniul securității și companiile specializate în tehnologii anti-drone afirmă că sistemele devin tot mai automatizate. Motivul este practic: nu este posibil ca fiecare obiectiv să aibă permanent la dispoziție o echipă de specialiști.

Sistemele moderne de combatere a dronelor reunesc senzori, programe de comandă și control și contramăsuri într-un mecanism integrat, conceput pentru a identifica, clasifica și contracara amenințările în câteva secunde.

Mai multe companii au declarat pentru Reuters că incertitudinea privind autoritatea care poate aproba o intervenție a încetinit investițiile în etapele finale ale acestor sisteme. Franța încearcă, prin urmare, să automatizeze cât mai mult procesul, a afirmat un oficial francez de rang înalt implicat în planuri.

Potrivit acestuia, personalul de securitate al companiilor de utilități ar trebui să poată detecta o amenințare și să declanșeze un răspuns automat prin simpla apăsare a unui buton. Ar fi nerealist ca fiecare amplasament să dispună de operatori instruiți să folosească sisteme de nivel militar.

Citește și: Amenințare pe față: Kremlinul a transmis Germaniei, după sabotajul de la aeroportul din Leipzig, că acesta nu va fi ultimul atac (WSJ)

Compania germană de apărare Rheinmetall a declarat pentru Reuters că unul dintre principalele obstacole pentru operatorii civili este întârzierea dintre detectarea unei drone și decizia de a activa o contramăsură. Această întârziere este amplificată de fragmentarea responsabilităților legale.

Rheinmetall a confirmat că interesul operatorilor privați de infrastructură pentru sistemele anti-drone este în creștere rapidă. Compania organizează ateliere, inspecții la fața locului și evaluări ale infrastructurii pentru operatori și se pregătește pentru ceea ce descrie drept un segment de piață „în creștere foarte rapidă”.

Editor : C.A.