Europa divizată. Liderii se ceartă pe cine să discute cu Putin, în timp ce negocierile pentru Ucraina se poartă fără UE la masă

Există puține semne că Vladimir Putin dorește să discute cu Europa despre încheierea războiului său împotriva Ucrainei. Toate informațiile de până acum arată că negocierile de săptămâna viitoare dintre Rusia și Ucraina, de la Abu Dhabi, mediate de SUA, vor avea loc fără participarea Europei. Așteptările privind un progres sunt la un nivel minim, dar acest lucru nu a oprit certurile dintre nordul, sudul, estul și vestul UE privind reprezentarea, scrie Rapporteur. 

Giorgia Meloni, prim-ministrul Italiei, a stârnit o nouă controversă într-o dezbatere pe care a alimentat-o ​​de mult timp, plângându-se joi că continentul „dă impresia unei Europe care se îndreaptă în direcții diferite”. 

Într-o scrisoare adresată lui António Costa, președintele Consiliului European, ea a susținut că cei 27 de lideri ai UE trebuie să se unească în spatele unui reprezentant până la sfârșitul anului. 

O multitudine de formate diplomatice – de la E2, E3, E5 sau CoW (Coaliția Voluntarilor) – se luptă să ocupe un loc central în discuțiile despre viitorul Ucrainei.

Meloni, care se va confrunta cu alegeri anul viitor, a criticat de mult timp asertivitatea așa-numitului format E3 - Marea Britanie, Franța și Germania - în demersurile sale de a reprezenta interesele europene în încheierea războiului și de a determina viitoarea arhitectură de securitate a continentului. 

„Dacă Franța, Germania și Marea Britanie, în binecunoscutul format E3, cred că pot realiza mai mult pe cont propriu decât am putea realiza noi toți împreună, atunci cel puțin ar trebui să o facă în numele tuturor, sub un mandat oficial din partea tuturor”, a declarat ea, luna trecută.

„Când vorbim despre E3, vorbim despre influență geopolitică, putere militară și financiară”, a declarat un diplomat UE. „Nu este o excludere a Italiei în sine, dar Roma simte în mod clar că ar trebui să aibă un loc la masa negocierilor”, a completat sursa.

Poziția poloneză

Meloni are sprijinul Poloniei, o altă putere militară și singura altă țară importantă a UE care se învecinează cu Ucraina, notează Rapporteur. Cu toate acestea, omologul ei, Donald Tusk, a fost mai puțin deschis în ceea ce privește dorința de a participa la discuțiile la nivel înalt.

„După cum știți, avem multe formate”, a declarat Tusk reporterilor la Varșovia, joi. „Ca UE, în calitate de Coaliție a Voluntarilor – avem o poziție clară. Sunt pe deplin implicat în aceste procese.” 

Însă ministrul său de Externe, Radosław Sikorski, a vorbit și mai clar. „Ultimul lucru pe care ni-l dorim este ca Europa de Vest să negocieze cu Rusia peste capetele est-europenilor”, a spus el, făcând referire la anii 1930 și, mai târziu, la „Cortina de Fier” de la Ialta din 1945. 

„Nu putem exclude Europa de Est și Scandinavia din discuție. Suntem aproximativ 120 de milioane de locuitori. Finlanda se învecinează cu Rusia, Norvegia se învecinează cu Rusia, țările baltice se învecinează cu Rusia, iar Polonia se învecinează cu Rusia și Ucraina”, a adăugat el.

Berlinul susține că formatul E3 este cea mai naturală delegație, având în vedere că Germania, Franța și Marea Britanie sunt cele mai puternice trei puteri militare care vor oferi orice viitoare garanții de securitate pentru Ucraina.

La fel ca Italia, Polonia favorizează formatul E5, care ar permite Varșoviei și Romei să participe. Dar Sikorski a propus și o altă combinație de lideri care ar putea discuta cu Putin: António Costa, Kaja Kallas, șefa diplomației UE, și Andy Burnham, prim-ministrul britanic. 

Candidatura Costa-Kallas are mandatul legal, în temeiul tratatelor UE, de a reprezenta blocul comunitar, a susținut Sikorski.

„Sunt de acord și cu prim-ministrul Meloni că nu ar trebui să vorbim cu voci diferite”, a declarat joi reporterilor la Lisabona Kaja Kallas, principalul diplomat al UE. „Ar trebui să rămânem uniți pentru a spune că aceste lucruri pe care le dorește Rusia necesită și o decizie europeană.”

Dezbinarea UE

Meloni nu este singura care evidențiază diviziunile în poziția UE. Săptămâna trecută, Mette Frederiksen, prim-ministrul danez și o apropiată a lui Meloni la Consiliul European, a pus la îndoială un apel adresat de liderii Finlandei și Norvegiei lui Putin, întrebându-i ce speră cu adevărat să realizeze. 

Alexander Stubb, președintele finlandez, și Jonas Gahr Støre, prim-ministrul norvegian, au apărat conversația ca fiind un pas util, pe deplin coordonat cu Kievul. 

Cei doi ar fi „foarte încântați” să discute despre găsirea unui trimis special pentru Ucraina, potrivit unui oficial UE. Însă apelul „nu a fost o încercare” de a-i pune pe Stubb și Støre în această poziție, a insistat persoana respectivă.

În orice caz, pe măsură ce europenii se grăbesc să găsească noi modalități de finanțare a Ucrainei, există puține șanse ca războiul să se oprească în această iarnă.  

„Trebuie să fim realiști în privința negocierilor de pace”, a declarat Donald Tusk. „Și trebuie să fim foarte atenți când vine vorba de intențiile reale ale Rusiei. În timpul iernii, Putin ar putea avea mai puține motive să ajungă la un acord.” 

Editor : Ș.R.