Economistul Ionuț Dumitru avertizează că este nevoie de „moderație și cumpătare” la creșterea pensiilor și a salariilor în 2027

Înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor nu ar trebui prelungită și în 2027, după ce măsura a fost aplicată timp de doi ani, consideră Ionuț Dumitru, fost președinte al Consiliului Fiscal și fost consilier al fostului premierului Ilie Bolojan. El avertizează însă că eventualele majorări trebuie să fie moderate și mai mici decât ritmul de creștere a PIB-ului nominal, astfel încât România să poată continua reducerea deficitului bugetar.

România a pornit în 2024 de la un deficit de 9,2% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, iar prin măsurile aplicate în ultimii doi ani ar urma să ajungă în jurul nivelului de 6%. Ionuț Dumitru spune că a fost realizată aproximativ jumătate din ajustarea necesară pentru coborârea deficitului sub pragul de 3%, obiectiv asumat pentru o perioadă de șapte ani.

„Cu măsurile care s-au luat anul trecut și anul acesta, deficitul bugetar scade undeva în jur de 6%, până la circa 6% din PIB. Deci, practic, din necesarul de ajustare, de la 9,2% la 3%, am parcurs cam jumătate din necesarul de ajustare. Adică și pentru anii următori mai rămâne o ajustare necesară de mai bine de trei puncte procentuale din PIB", a explicat economistul, la Digi24.

Efortul rămas poate fi împărțit pe mai mulți ani, însă pentru 2027 România trebuie să reducă deficitul de la 6,2% la 5,2% din PIB. Ajustarea de un punct procentual într-un singur an nu va fi ușoară, dar este mai mică decât cea realizată în 2025 și 2026, când deficitul a fost redus cu aproximativ trei puncte procentuale.

„Nu poți să mai ții înghețate salariile și pensiile și în 2027"

Potrivit lui Ionuț Dumitru, înghețarea pensiilor și a salariilor a avut cea mai mare contribuție la reducerea deficitului din ultimii doi ani, alături de creșterea TVA și a accizelor. Măsura nu ar mai putea fi însă menținută și în 2027, după o perioadă cu inflație ridicată.

„Nu cred. Cred că cei doi ani de înghețare a salariilor și pensiilor, 2025 și 2026, probabil că sunt suficienți și, oricum, după o perioadă destul de mare de timp în care inflația a fost destul de ridicată și salariile și pensiile în sectorul public au fost înghețate, probabil că nu poți să mai ții înghețate salariile și pensiile și în 2027 și în anii următori, ci trebuie indexate. Însă cheia, și de fapt aici este cel mai important lucru, este cu cât. Adică, cu cât ne permitem să creștem salariile și pensiile?", a afirmat fostul președinte al Consiliului Fiscal.

El consideră că decizia trebuie luată cu „moderație și cumpătare", astfel încât principalele cheltuieli ale statului să continue să scadă ca pondere în economie.

„Ajustarea de anul trecut și anul acesta, în mare parte, s-a produs prin controlul cheltuielilor, adică prin faptul că nu au mai crescut salariile și pensiile. Ele, ca procent din PIB, au scăzut. Lucrul ăsta trebuie să se întâmple și în anii următori. Va trebui să ținem sub control cheltuielile principale din buget: salarii, pensii, asistență socială. Adică ele să crească cu o rată mai mică decât crește PIB-ul nominal, astfel încât, ca procent din PIB, să continue să scadă", a explicat Ionuț Dumitru.

Întrebat dacă o majorare de cel mult 5% ar putea fi suportată de buget, economistul a evitat să avanseze un procent înainte de prezentarea tuturor datelor pe care va fi construit bugetul pentru 2027.

Proiecțiile actuale indică o creștere a PIB-ului nominal de 7-8%, însă acest scenariu trebuie confirmat. PIB-ul nominal reprezintă valoarea economiei calculată la prețurile curente și include atât evoluția reală a economiei, cât și creșterea prețurilor.

„Nu aș putea să vă dau o cifră, atâta timp cât nu știm toate detaliile bugetului, dar dacă PIB-ul nominal crește cu 7-8%, așa cum arată proiecțiile în momentul de față, să sperăm că se va întâmpla această creștere, probabil că discutăm de o cifră destul de predictibilă la cât ne permitem să creștem salariile și pensiile. Dezideratul trebuie să fie acela de a continua tendința de scădere a lor ca procent din PIB, adică să creștem cu o rată destul de moderată", a precizat acesta.

Colectare mai bună în locul unor noi creșteri de taxe

Continuarea ajustării bugetare va presupune măsuri atât asupra veniturilor, cât și asupra cheltuielilor. Ionuț Dumitru consideră însă că statul nu ar mai trebui să recurgă la noi majorări de taxe, ci să îmbunătățească încasarea celor existente și să țină sub control cheltuielile mari.

„Când ai de făcut o ajustare de o asemenea amploare, mai bine de șase puncte procentuale din PIB, nu ai cum să o faci fără să iei în calcul toate componentele bugetului, adică și partea de venituri, și partea de cheltuieli. Dacă ne uităm de acum înainte cum putem face ajustarea de la 6% la 3% din PIB, probabil că la fel trebuie să ne gândim la ambele componente ale bugetului, dar pe partea de venituri nu ar trebui să ne mai gândim la creșteri de taxe, ci mai degrabă la colectarea taxelor și impozitelor, la îmbunătățirea colectării. Iar pe partea de cheltuieli trebuie să ținem un control foarte strict, în special pe categoriile mari: salarii și asistență socială", a declarat fostul consilier al fostului premier Ilie Bolojan.

Editor : A.D.