Perspectivele aderării Ucrainei la Uniunea Europeană devin tot mai incerte, pe măsură ce războiul cu Rusia se prelungește, iar rezervele unor state membre se accentuează. Temeri legate de concurența agricolă, costurile integrării, corupție și ascensiunea partidelor populiste complică drumul Kievului către blocul comunitar. Deși unii lideri europeni susțin o aderare rapidă, diplomații avertizează că procesul ar putea dura mult mai mult decât speră autoritățile ucrainene, arată Reuters.

Când forțele ruse au invadat Ucraina, în februarie 2022, fermierul polonez Miroslaw Halej a încercat să-i ajute pe refugiații care treceau în număr mare granița, în apropierea satului său din estul Poloniei. La început, le-a oferit alimente și haine. Pe măsură ce conflictul s-a prelungit, însă, atitudinea sa s-a schimbat.

Simpatia inițială a fost înlocuită treptat de resentimente, alimentate de impresia că unii dintre refugiații ucraineni reușesc să prospere, în timp ce fermierii polonezi se confruntă cu incertitudini privind propriul viitor. Îngrijorările sunt legate mai ales de perspectiva aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.

„Starea de spirit s-a schimbat cu siguranță”, a declarat Halej, în vârstă de 63 de ani, pentru Reuters, în timp ce se afla la ferma sa din Oszczow-Kolonia, un sat cu aproximativ 70 de locuitori, situat la circa 280 de kilometri sud-est de Varșovia.

Fermierul cultivă grâu, sfeclă, rapiță și fasole în regiunea de frontieră și a participat la mai multe proteste împotriva importurilor de cereale din Ucraina.

El se teme că sectorul agricol ucrainean, mult mai extins și capabil să producă la costuri mai mici decât cel din Uniunea Europeană, ar putea invada piața europeană cu produse ieftine.

„Cea mai mare îngrijorare este, fără îndoială, că prețurile produselor noastre ar scădea. Dacă ar exista o piață liberă, n-am avea nicio șansă”, a spus fermierul.

Aderarea la UE reprezintă un obiectiv strategic pentru Ucraina, care încearcă să se îndepărteze definitiv de sfera de influență a Moscovei. Totuși, în interiorul blocului comunitar, cu o populație de aproximativ 450 de milioane de locuitori, există rezerve tot mai mari cu privire la perspectivele și calendarul integrării Kievului.

Unii lideri europeni au declarat că speră ca Ucraina să devină membră a Uniunii în următorii ani. În discuțiile purtate cu Reuters, însă, peste o duzină de diplomați și oficiali europeni au exprimat, sub protecția anonimatului, o poziție mult mai prudentă, invocând obstacolele majore pe care atât Kievul, cât și Bruxelles-ul trebuie să le depășească.

„Când călătorești prin lume, îți dai seama că, în multe țări, politicienii nu se așteaptă ca Ucraina să adere la UE în următorii 10 ani”, a declarat Gerald Knaus, președintele grupului de reflecție European Stability Initiative.

Expertul a avertizat însă că transmiterea unui mesaj potrivit căruia Uniunea Europeană nu tratează cu seriozitate perspectiva aderării Ucrainei ar putea afecta moralul populației și autorităților de la Kiev. Un asemenea scenariu, a subliniat el, nu este dorit de liderii europeni.

Opoziția față de aderare este în creștere

Chiar și în cazul unor state candidate care nu se confruntă cu dificultăți majore, procesul de aderare presupune ani de negocieri și reforme legislative pentru alinierea la standardele politice, democratice și economice ale Uniunii Europene.

În cazul Ucrainei, provocările sunt și mai mari. Incertitudinea privind evoluția și rezultatul războiului, corupția adânc înrădăcinată și dimensiunea economiei și a populației complică procesul de integrare.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Heorhii Tykhyi, a declarat că autoritățile de la Kiev se așteptau la un anumit nivel de scepticism în interiorul Uniunii, dar a insistat că aderarea țării sale ar fi în interesul întregului bloc comunitar.

„Admiterea Ucrainei în Uniunea Europeană este benefică pentru Uniunea Europeană”, a afirmat acesta.

Oficialul a argumentat că Ucraina nu solicită doar sprijin politic, ci poate contribui la securitatea continentului prin capacitățile sale militare.

„Nu este vorba pur și simplu de Ucraina care cere să fie acceptată. Ucraina dispune de cea mai capabilă armată de pe continent, testată în luptă și pregătită pentru combatere – un milion de oameni”, a declarat Tykhyi.

Un obstacol important îl reprezintă ascensiunea partidelor populiste care se opun extinderii Uniunii Europene. Aderarea unui nou stat trebuie aprobată de toate cele 27 de țări membre, ceea ce înseamnă că opoziția unui singur guvern poate bloca procesul.

În Franța, de exemplu, există posibilitatea organizării unui referendum privind aderarea Ucrainei.

Rezervele sunt vizibile și în rândul populației. Potrivit unui sondaj publicat în octombrie de fundația germană Bertelsmann Stiftung, doar 47% dintre cetățenii Uniunii Europene consideră că Ucraina ar trebui să adere în următorii ani. Procentul este în scădere față de cele 69% înregistrate în martie 2022.

În Franța și Polonia, 57% dintre respondenți s-au declarat împotriva aderării Ucrainei în următorii ani. În Germania, procentul celor care se opun a ajuns la 59%.

Un diplomat european de rang înalt, care a solicitat anonimatul pentru a putea discuta chestiuni politice sensibile, a declarat că aderarea Ucrainei nu reprezintă o perspectivă realistă în viitorul apropiat.

Un alt diplomat a explicat că alegerile naționale programate în mai multe state europene în anul următor ar putea face ca guvernele să fie mai puțin dispuse să susțină public extinderea Uniunii.

Aderarea la UE, o miză geopolitică pentru Kiev

În condițiile în care Statele Unite se opun aderării Ucrainei la NATO, integrarea în Uniunea Europeană ar putea reprezenta cea mai importantă perspectivă de ancorare geopolitică a Kievului în Occident la finalul războiului, susțin analiștii.

Procesul de aderare are și o miză internă, deoarece oferă autorităților ucrainene un stimulent pentru implementarea reformelor democratice și instituționale.

Liderii care susțin cel mai ferm o integrare rapidă, în special cei din statele baltice, consideră că Ucraina ar putea consolida securitatea și capacitatea de apărare a Uniunii Europene. Țara dispune de o armată numeroasă, cu experiență directă în confruntările cu Rusia și în utilizarea dronelor pe câmpul de luptă.

În regiunile de frontieră ale Poloniei, opiniile sunt însă împărțite. Unii locuitori consideră că aderarea Ucrainei ar putea spori securitatea regională, dar avertizează că statele europene nu ar trebui să suporte singure costurile integrării.

„Cred că este în interesul Poloniei ca Ucraina să adere la Uniunea Europeană – dar în anumite condiții”, a declarat Grzegorz Drewnik, primarul comunei Dolhobyczow, de care aparține și satul în care locuiește fermierul Miroslaw Halej.

Extrema dreaptă avertizează asupra costurilor economice

Uniunea Europeană nu a publicat o estimare recentă a costurilor pe care le-ar presupune aderarea Ucrainei. Acestea ar depinde de rezultatul negocierilor privind accesul pe piața comună și de eventualele perioade de tranziție.

Politicienii de extremă dreaptă au început însă să folosească perspectiva extinderii blocului comunitar ca argument împotriva integrării Ucrainei.

Marine Le Pen, lidera formațiunii franceze de extremă dreapta și una dintre figurile importante ale politicii franceze, a avertizat asupra impactului economic pe care l-ar putea avea aderarea Kievului.

„Dacă Ucraina ar adera la Uniunea Europeană, noi am fi primii care ar avea de pierdut, și asta de două ori”, a scris Le Pen pe platforma X.

Ea a susținut că Franța s-ar confrunta cu o concurență agricolă „acerbă și neloială”, dar și cu o reducere a ponderii sale în distribuirea subvențiilor agricole europene.

În Germania, partidul Alternativa pentru Germania (AfD), care se află în fruntea unor sondaje de opinie, a depus în septembrie o moțiune în parlament prin care solicita guvernului să excludă aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Dimensiunea Ucrainei reprezintă, de asemenea, o provocare pentru structurile comunitare. Cu o populație de aproximativ 40 de milioane de locuitori înainte de război, țara ar deveni probabil al cincilea sau al șaselea stat ca mărime din Uniune.

Prin urmare, Kievul ar dobândi o influență politică importantă în cadrul blocului, în care unele decizii sunt luate prin unanimitate, iar altele printr-un sistem de vot care ține cont de dimensiunea statelor membre.

În condițiile actuale de aderare, cetățenii ucraineni ar dobândi, în cele din urmă, dreptul de a circula liber și de a lucra oriunde în Uniunea Europeană. În același timp, Ucraina ar putea beneficia de fonduri europene substanțiale pentru dezvoltarea economică.

Totuși, accesul la piața comună și la anumite forme de sprijin financiar ar putea fi limitat sau amânat prin perioade de tranziție. Integrarea unui stat atât de mare ar putea necesita și reforme ale instituțiilor europene.

Un diplomat european a declarat pentru Reuters că unele state membre și-au exprimat deja opoziția față de modificările care le-ar putea diminua influența în procesul decizional al Uniunii.

UE analizează formule alternative de integrare

Temerile legate de impactul extinderii au determinat mai multe state membre să propună formule alternative, prin care Ucraina și celelalte țări candidate să se apropie treptat de structurile europene înainte de obținerea statutului de membru cu drepturi depline.

Cancelarul german Friedrich Merz a propus acordarea unui nou statut de „membru asociat” Ucrainei. Acesta ar permite oficialilor ucraineni să participe la summituri europene și la reuniuni ministeriale, însă fără drept de vot.

Autoritățile de la Kiev consideră însă că propunerea este nedreaptă, întrucât ar oferi Ucrainei acces la discuțiile europene fără posibilitatea de a influența deciziile.

La rândul său, Comisia Europeană a sugerat consolidarea unei politici de integrare graduală a statelor candidate în programele și sectoarele economice ale Uniunii. Astfel, țările care îndeplinesc criteriile necesare ar putea avea acces treptat la domenii precum energia, transporturile, sectorul digital și apărarea.

Executivul european a propus, de asemenea, posibilitatea introducerii unor limite pentru sprijinul financiar și accesul pe piață în cazul produselor agricole considerate sensibile, inclusiv cele provenite din Ucraina.

Citește și: Droguri, fraude și corupție în Ucraina. Rețele criminale cu legături în Rusia ar fi mituit oficiali din poliție și serviciile secrete

Pentru fermierul polonez Miroslaw Halej, asemenea restricții ar putea schimba perspectiva asupra aderării Ucrainei.

„Să se spună, de exemplu: «Puteți vinde atâta din asta și atâta din aia» – atunci poate ar putea funcționa. Dar atâta timp cât piața este necontrolată, atunci nu”, a declarat acesta.

Astfel, în timp ce Kievul consideră aderarea la Uniunea Europeană o garanție esențială pentru viitorul său geopolitic și economic, statele membre trebuie să găsească un echilibru între obiectivele de securitate, interesele economice interne și capacitatea instituțională a blocului de a integra un nou stat de dimensiunile Ucrainei.

Editor : C.A.

Source: Digi24 · Claudia Ariton

At a glance

Topic
World
Country
🇷🇴 RO
Publisher language
RO
Added to Allnira