Droguri, fraude și corupție în Ucraina. Rețele criminale cu legături în Rusia ar fi mituit oficiali din poliție și serviciile secrete

Un amplu scandal de corupție a scos la iveală presupusele legături dintre o rețea de crimă organizată cu conexiuni în Rusia și înalți oficiali din poliția și serviciile de securitate ale Ucrainei. Potrivit anchetatorilor anticorupție, gruparea era implicată în traficul de droguri, fraude prin centre de apeluri și acte de violență, beneficiind de protecție din interiorul instituțiilor care ar fi trebuit să o combată. Dezvăluirile readuc în prim-plan problemele reformei Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), într-un moment în care țara încearcă să avanseze pe drumul aderării la Uniunea Europeană, arată The Kyiv Independent.

Ancheta, desfășurată de Biroul Național Anticorupție (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO), a scos la iveală o rețea implicată în traficul de droguri, fraude prin centre de apeluri, producerea de bani falși și acte de violență. Dosarul, cunoscut sub numele de „Operațiunea Cartagina”, a dus la inculparea a cinci persoane, printre care ofițeri de rang înalt din Poliția Națională și funcționari ai Serviciului de Securitate.

Patru dintre inculpați au fost plasați în arest preventiv, în timp ce unul a fost eliberat ulterior pe cauțiune. Dezvăluirile au provocat un nou scandal la nivelul instituțiilor de aplicare a legii și au dus la demiterea procurorului general Ruslan Kravchenko, în septembrie, precum și a unor înalți funcționari din subordinea sa.

Legături cu Rusia și trafic de droguri

În centrul presupusei rețele criminale s-ar fi aflat doi bărbați cu legături în Rusia și în lumea interlopă, identificați de presa ucraineană drept Andrii Osipov și Yehor Burkin. În înregistrările făcute publice de NABU, cei doi apar sub numele de cod „Criminalul” și „Mexicanul”.

Burkin, născut în Rusia, este considerat fondatorul rețelei transnaționale de trafic de droguri Khimprom. Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi condus organizația criminală între 2022 și 2026, în timp ce Osipov ar fi acționat ca intermediar, folosindu-și relațiile din structurile de forță ucrainene pentru a asigura protecția grupării.

Burkin s-a mutat din Rusia în Ucraina în 2016, după care a fugit în America Latină. Locul în care se află în prezent nu este cunoscut. În 2023, președintele Volodimir Zelenski i-a impus sancțiuni.

Înregistrările publicate de NABU sugerează că Burkin ar fi păstrat legătura cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) inclusiv după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei.

Osipov a fost reținut în vara acestui an într-un alt dosar instrumentat de NABU. Informațiile recuperate din telefonul său au contribuit la descoperirea presupusei scheme Khimprom.

Parchetul Specializat Anticorupție a afirmat anterior că Osipov avea legături apropiate cu fostul șef al SBU, Vasyl Maliuk, invocând conversații înregistrate între cei doi. Ambii provin din Korostîșiv, un oraș din regiunea Jîtomîr

Într-o declarație din 2023 privind combaterea traficului transfrontalier de droguri, SBU susținea că rețeaua Khimprom încerca încă din 2014 să își stabilească o prezență în Ucraina, beneficiind de sprijinul serviciilor secrete ruse.

Potrivit agențiilor anticorupție, activitățile grupării s-au extins atât în Ucraina, cât și în străinătate, pe parcursul războiului declanșat de Rusia.

Anchetatorii susțin că Burkin și Osipov s-ar fi aflat și în spatele lanțului de magazine U420, care comercializa canabinoizi sintetici și substanțe psihotrope sub aparența unor produse vândute în „magazine de suveniruri”. Pentru a evita restricțiile legale, gruparea ar fi modificat în mod repetat structura chimică a substanțelor, obținând compuși care nu figurau pe listele oficiale ale substanțelor controlate.

Gruparea ar fi încercat să îi mituiască pe ministrul de Interne de atunci, Ihor Klymenko, și pe ministrul Sănătății, Viktor Liashko, pentru a împiedica includerea acestor substanțe pe lista celor interzise. Potrivit NABU, planul nu a fost dus la îndeplinire. Instituția a precizat că Klymenko nu a fost implicat în această schemă.

Amenințări și violență împotriva jurnaliștilor

Activitățile rețelei au ieșit la iveală și în urma unei investigații realizate de publicația ucraineană Bihus.Info.

Înregistrările făcute publice de NABU îi arată pe Burkin și Osipov discutând despre posibilitatea unui atac cu acid sau a răpirii fondatorului publicației, Denys Bihus, ca reacție la ancheta jurnalistică.

Violența ar fi fost unul dintre instrumentele folosite de grupare pentru a-și proteja afacerile ilegale. Potrivit NABU, membrii acesteia ar fi angajat persoane pentru a comite agresiuni fizice, inclusiv în afara Ucrainei. Un videoclip prezentat de agenție surprinde mai multe victime bătute cu ciocane.

Anchetatorii susțin că Osipov ar fi coordonat persoane însărcinate cu astfel de acțiuni. Pentru identificarea și urmărirea țintelor, gruparea ar fi folosit inclusiv sisteme de supraveghere ale statului, printre care rețeaua municipală de camere video „Safe City”, la care ar fi avut acces prin intermediul unor funcționari din structurile de ordine publică.

Centre de apeluri frauduloase și milioane de dolari în mită

Centrele de apeluri frauduloase reprezentau o altă componentă importantă a afacerilor grupării. Potrivit NABU, rețeaua controla cel puțin 52 de astfel de birouri, care vizau persoane din Ucraina și din alte țări. Fiecare centru ar fi generat încasări de aproximativ 7.000 de dolari lunar.

Aproximativ 2.700 de persoane ar fi lucrat în centrele controlate de gruparea investigată.

Fenomenul centrelor de apeluri frauduloase este de mai mult timp o problemă în Ucraina, unde astfel de rețele înșală atât cetățeni ucraineni, cât și persoane din străinătate. Potrivit Inițiativei Globale împotriva Criminalității Organizate Transnaționale, profiturile generate lunar de aceste operațiuni pe teritoriul Ucrainei ar putea ajunge la un miliard de dolari.

În cazul investigat de NABU, o parte din câștiguri ar fi fost transferată către funcționari din cadrul SBU, Poliției Naționale și Parchetului General. Plățile s-ar fi făcut în criptomonede. Potrivit anchetatorilor, într-un singur portofel electronic au fost transferați peste 3,75 milioane de USDT, echivalentul a aproximativ 3,7 milioane de dolari, în decursul mai multor luni.

Schema ar fi început să se destrame la sfârșitul lunii iulie, după ce autoritățile ucrainene au fost supuse presiunilor partenerilor internaționali pentru a combate mai ferm rețelele de centre de apeluri frauduloase.

În octombrie, parlamentul ucrainean a adoptat o lege propusă de Zelenski, care înăsprește pedepsele pentru persoanele implicate în astfel de activități.

Un departament al SBU, în centrul acuzațiilor

Scandalul a readus în atenție problemele structurale ale Serviciului de Securitate al Ucrainei, una dintre instituțiile de aplicare a legii care au trecut prin cele mai puține reforme după 2014.

Potrivit anchetatorilor, gruparea criminală ar fi beneficiat de protecție din interiorul Departamentului pentru Protecția Statalității Naționale al SBU.

Primul adjunct al departamentului, generalul-maior Serhii Duka, a fost plasat în arest preventiv pentru două luni, cu o cauțiune stabilită la 65 de milioane de grivne, echivalentul a aproximativ 1,5 milioane de dolari. Acesta este acuzat că ar fi contribuit la protejarea rețelei criminale.

SAPO susține că Duka l-ar fi sfătuit pe Osipov cum să evite să fie descoperit și ar fi facilitat contacte cu oficiali de rang înalt din alte instituții, inclusiv din Parchetul General.

Pe hârtie, departamentul avea responsabilitatea de a proteja suveranitatea și ordinea constituțională a Ucrainei, precum și de a combate propaganda. În realitate, structura a fost criticată în repetate rânduri pentru competențele sale extinse și pentru presupuse abuzuri.

După 2021, departamentul a preluat personal din structura SBU responsabilă de combaterea corupției și a crimei organizate, desființată pe fondul acuzațiilor că ar fi exercitat presiuni asupra mediului de afaceri sub pretextul protejării economiei. Mai mulți observatori susțin că practicile controversate ar fi continuat și după reorganizare.

Un fost ofițer al SBU, care a vorbit cu publicația Kyiv Independent sub protecția anonimatului, a descris dezvăluirile drept „dureroase, dar deloc surprinzătoare”.

„În cadrul serviciului au existat întotdeauna două tabere. Unii își foloseau funcțiile pentru a face bani, iar noi știam în ce departamente se aflau. Alții munceau din greu și serveau statul”, a declarat acesta.

La rândul său, Yevhen Krapyvin, expert în justiție penală la Laboratorul de Inițiative Legislative, a afirmat că departamentul respectiv concentrează un număr mare de persoane dispuse să colaboreze cu cercurile criminale sau să se implice în acte de corupție.

„Se consideră deasupra legii, crezând că pot face orice doresc”, a declarat expertul pentru Kyiv Independent.

În 2024, departamentul a fost implicat într-un alt scandal, după ce ar fi supravegheat ilegal jurnaliștii de la Bihus.Info. În urma dezvăluirilor, Zelenski l-a demis pe șeful structurii, Roman Semenchenko.

Potrivit agențiilor anticorupție, generalul Duka ar fi fost implicat și în acțiunile îndreptate împotriva NABU și SAPO, în iulie anul trecut, când echipa președintelui Zelensky încerca să limiteze independența celor două instituții.

În acel context, SBU a reținut doi detectivi ai NABU, Ruslan Mahamedsuralov și Viktor Husarov, pe care i-a acuzat de legături cu Rusia. Ambii au fost eliberați la sfârșitul anului 2025, iar dosarul împotriva lui Husarov a fost clasat în iunie anul acesta.

Tensiunile dintre cele două instituții au escaladat din nou pe 4 noiembrie, când detectivii NABU au încercat să intre în locuința în care se afla Duka pentru a efectua percheziții. Ofițerii unității Alpha a SBU, care îl păzeau pe general, i-ar fi amenințat cu armele și i-ar fi împiedicat să intre timp de mai multe ore.

Potrivit SAPO, Duka ar fi folosit acest interval pentru a distruge, cu ajutorul unui topor, mai multe telefoane și dispozitive de stocare a datelor.

Generalul neagă acuzațiile și susține că dosarul reprezintă o acțiune de răzbunare din partea NABU.

Pe 4 noiembrie, șeful interimar al SBU, Oleksandr Poklad, l-a demis pe Duka și un alt oficial de rang înalt. El a declarat că susține ancheta NABU și SAPO și că se așteaptă ca aceasta să fie desfășurată în mod imparțial. Duka rămâne însă în cadrul structurii de informații a Serviciului de Securitate.

Reforma SBU, blocată de război și de interese politice

Scandalul a readus în discuție necesitatea unei reforme profunde a Serviciului de Securitate al Ucrainei. Experții și parlamentarii consultați de Kyiv Independent susțin că instituția a acumulat competențe care depășesc atribuțiile sale principale din domeniul informațiilor, creând premisele unor abuzuri și ale ingerințelor politice.

Ultima inițiativă majoră de reformare a SBU a avut loc în 2021, când parlamentul a adoptat proiectul de lege în primă lectură. Procesul a fost însă blocat la scurt timp și nu a mai fost reluat în forma inițială.

Planurile prevedeau inclusiv o reducere semnificativă a personalului. Invazia pe scară largă a Rusiei a schimbat însă prioritățile, iar efectivele agenției au ajuns la aproape 40.000 de angajați.

„Concedierea angajaților în acest moment i-ar oferi Rusiei ocazia de a recruta foști angajați nemulțumiți”, a declarat Ivan Stupak, fost ofițer al SBU, pentru Kyiv Independent.

Reforma serviciului face parte și din condițiile pe care Ucraina trebuie să le îndeplinească în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, în raportul publicat pe 4 noiembrie, Comisia Europeană a constatat că nu au fost luate măsuri importante pentru reformarea instituției.

Yevhen Krapyvin consideră că războiul a redus presiunea asupra autorităților ucrainene pentru a reforma serviciul, atât din partea partenerilor internaționali, cât și din interiorul țării.

Citește și: Conferința de la Ialta 2.0. Ce ar putea discuta Xi, Putin și Trump în cazul unei întâlniri trilaterale China-SUA-Rusia

SBU, la fel ca Parchetul General, este considerat apropiat de președintele Volodimir Zelenski. Șeful serviciului este propus de președinte și aprobat de parlament, iar numirea și demiterea șefilor de departamente se află tot în sfera de influență a acestuia.

În opinia experților citați de Kyiv Independent, una dintre soluțiile pentru limitarea abuzurilor ar fi consolidarea controlului parlamentar asupra instituției.

„Reforma nu este o soluție miraculoasă”, a declarat Krapyvin. „Dar se poate face ca agenția să fie mai responsabilă față de parlament, mai transparentă și mai puțin dependentă de președinte. Acest lucru ar reduce șansele ca generalii să protejeze grupurile criminale timp de ani de zile.”

Editor : C.A.