Dispută la Bruxelles. Trei țări se opun statutului de „membru asociat” al UE pentru Canada, propus de Ursula von der Leyen

Germania, Italia și Grecia s-au opus unui proiect de declarație UE-Canada care citează oferta de „aderare asociată” a Ursulei von der Leyen, pentru că statele membre se tem de incertitudine juridică și de un precedent pentru alte țări terțe înaintea summitului de la Montreal de joi și vineri, potrivit Euronews.

Luna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut Canadei o ofertă surprinzătoare, dacă nu chiar șocantă: să devină primul „membru asociat” al UE. Acum, termenul se dovedește a fi greu de acceptat pentru mai multe state membre, inclusiv pentru propria sa Germanie.

Înaintea summitului UE-Canada, menit să traseze ceea ce mulți consideră a fi cel mai strâns parteneriat dintre blocul comunitar și o țară nemembră, capitalele europene, conduse de Berlin, s-au opus unui termen care nu a fost încă clar definit, au declarat cinci diplomați ai UE pentru sursa citată.

„Principala preocupare este că aceasta este o terminologie necunoscută, care ar putea genera incertitudine juridică și așteptări din partea altor țări terțe”, a declarat unul dintre diplomați. „Acest lucru nu a fost comunicat anterior de către Comisie. Nu știm despre ce vorbim.”

Săptămâna trecută, un proiect revizuit al declarației comune a menționat în mod explicit această noțiune, promițând schimburi regulate cu autoritățile canadiene privind inițiativele majore de politici și reglementări și definirea întregului domeniu de aplicare al parteneriatului la summitul din 2027.

Numirea directă a termenului în ceea ce ar fi primul document oficial al UE cu o semnificație politică majoră care îl include a stârnit o puternică opoziție din partea Germaniei, Italiei și Greciei și scepticism din partea altor țări, inclusiv a Franței.

Un nou proiect, prezentat luni seară, a adăugat o formulare care distanțează statele membre de concept, specificând că acesta a fost „propus de Comisia Europeană”.

Textul urma să fie adoptat marți prin așa-numita procedură silențioasă, în cadrul căreia un document este adoptat cu excepția cazului în care un stat membru obiectează. Germania, Italia și Grecia au ridicat toate obiecții înainte de termenul limită.

Se așteaptă acum ca biroul președintelui Consiliului European, António Costa, să difuzeze o nouă versiune, urmând o nouă rundă de discuții la nivel de ambasadori miercuri, înainte de începerea summitului de la Montreal, joi.

Von der Leyen a lansat ideea de a oferi Canadei statutul de membru asociat în discursul său anual despre Starea Uniunii, ținut în fața Parlamentului European în septembrie, avându-l ca invitat de onoare pe prim-ministrul Mark Carney.

Ideea le-a fost propusă canadienilor anterior, dar nu a fost niciodată discutată cu statele membre sau în cadrul Comisiei, luând prin surprindere capitale precum Parisul și Berlinul.

Nici măcar Carney nu părea pe deplin convins de această nomenclatură, preferând să o numească o „alianță a viitorului”. „Ceea ce contează este substanța”, a spus el când a fost întrebat dacă se simte confortabil cu termenul.

Întrucât guvernele finalizează acum declarația comună, care urmează să fie adoptată la summitul de joi și vineri, lipsa inițială de consultare se întoarce împotriva acestei candidaturi.

Pentru Berlin, principala problemă este ca statele membre să definească mai întâi ce conține pachetul de cooperare și abia apoi să convină asupra termenilor declarației, nu invers.

Există un consens larg privind căutarea unei cooperări mai strânse cu Canada în domenii precum apărarea, materiile prime critice, energia, comerțul și securitatea frontierelor. Eticheta de membru asociat este cea care a fost analizată cu atenție.

Alții au vizat implicațiile sale juridice, argumentând că acestea trebuie studiate cu atenție înainte ca termenul să intre într-o declarație politică.

„Nu înseamnă nimic, nu este prevăzut în tratate”, a declarat un al doilea diplomat UE, adăugând că „vrem să găsim o modalitate de a face conceptul să funcționeze”.

Von der Leyen nu este nouă în lansarea de idei noi și în promovarea inițiativelor fără a consulta statele membre. În 2023, ea a anunțat un acord privind migrația cu Tunisia și a fost criticată pentru lipsa unui mandat formal în acest sens.

„În cazul Tunisiei, statele membre au fost pe deplin de acord cu obiectivul de reducere a sosirilor, dar au fost nevoite să spună că nu sunt 100% de acord cu modul în care s-a realizat acest lucru. Este cam același caz și aici”, a declarat un al treilea diplomat pentru Euronews.

Din punctul de vedere al acestui diplomat, UE nu ar trebui să considere eticheta doar ca fiind instituțională, ci ca o modalitate de a ambala ceea ce altfel ar părea inevitabil un exercițiu tehnic sector cu sector de apropiere a Canadei de blocul comunitar.

Pentru criticii lui von der Leyen, ea are obiceiul de a face anunțuri mărețe înainte de a înțelege implicațiile. Pentru susținătorii ei, puterea ei constă în a fi cu un pas înainte, a stabili o viziune politică și a lăsa aparatul birocratic să facă restul.

Cancelarul german Friedrich Merz a fost primul care a propus statutul de membru asociat, dar a prezentat-o ​​ca pe o modalitate de a ancora Ucraina în UE, cu garanții de securitate, pe măsură ce Kievul progresează în procesul de aderare.

Aplicarea sa la Canada are o conotație foarte diferită: ar oferi un plan pentru cel mai strâns parteneriat posibil cu o țară non-europeană care nu s-ar putea alătura niciodată blocului comunitar.

„Multe alte țări vor să se apropie de UE, dar nu știm ce să le oferim. La orice acord vom ajunge cu Canada, ar putea fi un factor motivant important pentru altele”, a declarat un oficial UE pentru Euronews.

Editor : Ș.R.