De la atacuri asupra supermarketurilor la furturi de date fiscale. De ce hackerii vizează tot mai des Franța

Atacurile cibernetice care au vizat sute de supermarketuri, instituții publice, spitale și companii au transformat Franța într-una dintre cele mai expuse țări europene, potrivit unor analiști. De la sabotarea sistemelor de refrigerare până la furtul datelor personale ale contribuabililor, incidentele scot la iveală vulnerabilități pe care hackerii le pot exploata. Experții spun că Franța este o țintă de mare valoare, dar avertizează că tehnicile folosite împotriva sa se pot răspândi în întreaga Europă, arată France24.

Sute de angajați ai supermarketurilor din Franța au avut parte de o surpriză neplăcută în dimineața zilei de 12 octombrie. Când au deschis magazinele și au încercat să reaprovizioneze frigiderele și congelatoarele, au descoperit că multe dintre acestea nu mai răceau, ci se încingeau până la temperaturi comparabile cu cele dintr-un cuptor.

Un atac cibernetic care a vizat aproximativ 700 de magazine din întreaga țară a compromis software-ul folosit pentru controlul temperaturii. În timpul nopții, sistemele au fost setate să încălzească instalațiile frigorifice până la 80 de grade Celsius, ceea ce a dus, în unele cazuri, la arderea alimentelor depozitate în interior.

Angajații magazinelor aparținând lanțurilor Intermarche, Cooperative U, Carrefour, E.Leclerc și Monoprix au fost nevoiți să arunce tone de produse alimentare compromise.

Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a descris incidentul drept primul atac cibernetic de amploare de pe teritoriul Franței care a avut ca scop sabotajul și l-a calificat drept un eveniment fără precedent.

Însă atacul asupra supermarketurilor vine după o serie de incidente cibernetice de amploare care au vizat companii, furnizori de servicii publice și instituții guvernamentale din Franța.

În ultimii cinci ani, atacurile reușite au dus la furturi de date de la agenția națională pentru ocuparea forței de muncă, serviciul de imigrare, Ministerul Educației, agenția națională pentru documente de identitate și spitalele publice.

În cel mai recent incident care a vizat administrația centrală, Ministerul Finanțelor a notificat, în august, aproape 680.000 de contribuabili francezi că datele lor personale și fiscale fuseseră furate și scoase la vânzare pe internet.

Nici companiile nu au fost ocolite. Printre victimele unor furturi de date de amploare s-au numărat mari asiguratori de sănătate, bănci, lanțuri naționale de magazine, majoritatea operatorilor de telefonie mobilă și compania aeriană Air France-KLM.

Frecvența și amploarea acestor incidente au făcut din Franța „cea mai afectată jurisdicție mare din Europa”, potrivit companiei de securitate cibernetică UpGuard.

Franța, o țintă de mare valoare pentru hackeri

Franța este „neobișnuit de atractivă” pentru atacatorii cibernetici din mai multe motive, a declarat Dennis-Kenji Kipker, director de cercetare și fondator al institutului de informații cibernetice cyberintelligence.institute, cu sediul la Frankfurt.

„Franța nu este atacată pentru că ar fi veriga cea mai slabă. Este atacată pentru că este o țintă de mare valoare, cu prea multe uși laterale deschise”, a explicat el.

Franța nu este doar o putere nucleară și membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, ci și a doua economie ca mărime din Europa și unul dintre principalii susținători ai Ucrainei. Aceste caracteristici o transformă într-o țintă pentru atacuri cu motivații politice și economice, dar și pentru operațiuni oportuniste.

Instabilitatea socială poate contribui, de asemenea, la atractivitatea țării pentru hackeri. Protestele și nemulțumirile legate de creșterea costului vieții le pot da atacatorilor motive să creadă că operațiunile menite să provoace neliniște în rândul populației și să destabilizeze guvernul vor avea un impact mai mare.

Franța a atribuit atacul din octombrie asupra supermarketurilor unei unități cibernetice iraniene afiliate Gărzii Revoluționare. Totuși, atacurile atât de vizibile, atribuite unor actori susținuți de state, sunt relativ rare.

„Este un fenomen oarecum diferit de atacurile cotidiene cu ransomware, furturile de date și fraudele care afectează organizațiile din întreaga Europă”, a declarat Rafe Pilling, director senior de cercetare în domeniul amenințărilor la compania de securitate cibernetică Sophos.

Franța continuă însă să fie vizată de atacuri de tip ransomware, furturi de date și fraude. În noiembrie, de exemplu, infractorii cibernetici au furat peste 100 de milioane de euro de la grupul bancar francez Credit Mutuel Arkea.

Diversitatea motivelor pentru care Franța este o țintă ar putea contribui și la cooperarea dintre diferite grupări de hackeri, sporindu-le capacitatea de a organiza atacuri complexe.

„De cele mai multe ori, hackerii au propriile specializări”, a declarat Sadiq Sani, profesor asociat de securitate cibernetică la Universitatea din Greenwich, Londra. „Dar este o comunitate în care aceștia fac schimb de informații cu colegii lor și, uneori, au nevoie de sprijinul altor hackeri pentru a duce la bun sfârșit un atac sofisticat.”

Atacurile asupra Franței nu înseamnă că restul Europei este în siguranță

Recompensele potențiale pentru atacatorii cibernetici sunt mari, deoarece Franța are un sistem administrativ puternic centralizat. Astfel, o singură breșă de securitate la un furnizor de software medical sau la agenția națională pentru ocuparea forței de muncă poate expune milioane de înregistrări, a explicat Kipker.

Totuși, Franța nu este singura țară europeană vizată de hackeri și nici nu se află pe primul loc în toate categoriile de atacuri.

În ultimul an, grupările care folosesc programe ransomware pentru a bloca accesul la sisteme până la plata unei răscumpărări au făcut mai multe victime în Germania și Italia decât în Franța, a declarat Rafe Pilling.

În ceea ce privește frecvența cu care utilizatorii sunt afectați de amenințări cibernetice, Ucraina este țara europeană aflată în cea mai dificilă situație, potrivit Raportului Microsoft privind apărarea digitală din 2026.

Tentative de destabilizare au vizat și alte state. În decembrie 2025, rețeaua energetică a Poloniei a fost ținta unui atac de amploare, atribuit Rusiei, care nu a reușit să producă efectele urmărite. Incidentul a determinat Uniunea Europeană și Marea Britanie să impună primele sancțiuni cibernetice comune.

Mai mult, atacul asupra sistemelor de refrigerare din Franța a fost urmat, în noiembrie, de incidente similare în Belgia, Luxemburg, Finlanda, Estonia și Suedia.

„Franța a fost locul unde a început totul, nu unde se termină”, a afirmat Kipker. „Tehnicile se răspândesc, așa că și amploarea atacurilor va crește. Există mii de sisteme de control industrial nesigure în întreaga UE.”

Sisteme învechite și măsuri de securitate insuficiente

Toate aceste incidente au loc în pofida investițiilor de miliarde de euro pe care Uniunea Europeană le alocă securității cibernetice în statele membre. Franța este al doilea mare beneficiar al acestor fonduri, după Polonia.

Acest lucru înseamnă că țara dispune, în principiu, de un nivel ridicat de securitate a infrastructurii, a afirmat Sadiq Sani. Cu toate acestea, chiar și sistemele bine protejate pot avea vulnerabilități pe care atacatorii le pot exploata.

Printre acestea se numără serviciile și echipamentele învechite, vulnerabilitățile de tip „zero-day” – deficiențe de securitate necunoscute încă producătorilor – și riscurile generate de furnizorii terți.

Un exemplu este compania daneză de inginerie Danfoss, care a furnizat sistemele de gestionare a instalațiilor frigorifice folosite de supermarketurile franceze vizate de atacuri.

Danfoss a declarat că majoritatea incidentelor au compromis versiuni mai vechi ale software-ului care le permitea comercianților să controleze de la distanță instalațiile frigorifice. Aceste produse nu mai beneficiau de actualizări de software sau de securitate. Compania le-a recomandat clienților să își mențină sistemele la zi.

Citește și: Ambasadorul Rusiei în SUA, Aleksandr Darciev, a murit subit, la 66 de ani. Moscova nu a spus nimic despre cauza decesului

Astfel de deficiențe sunt relativ frecvente. Potrivit lui Kipker, multe companii și instituții publice nu sunt vizate de atacuri sofisticate, pregătite timp de luni întregi, ci sunt compromise tocmai pentru că nu aplică măsurile elementare de securitate cibernetică.

În 2022, Uniunea Europeană a adoptat Directiva NIS2, principalul său act legislativ în domeniul securității cibernetice. Aceasta obligă organizațiile publice și private din sectoare esențiale să demonstreze că măsurile de protecție funcționează în practică. Franța nu a finalizat însă încă transpunerea directivei în legislația națională.

„Franța trebuie acum să recupereze urgent terenul pierdut în cursa dintre apărătorii cibernetici și infractorii cibernetici și să tragă la răspundere mai strict atât operatorii, cât și producătorii din lanțul de aprovizionare digital”, a afirmat Kipker.

Aparatele electrocasnice, următoarea țintă?

Atacurile cibernetice sunt în creștere la nivel global, iar utilizarea inteligenței artificiale le permite atacatorilor să își extindă operațiunile. În acest context, provocările de securitate devin „din ce în ce mai urgente”, a avertizat Rafe Pilling.

După atacurile asupra instalațiilor frigorifice din supermarketuri, șeful securității cibernetice a Uniunii Europene a avertizat, marți, că și aparatele electrocasnice ar putea deveni următoarele ținte ale hackerilor.

Chiar și în aceste condiții, experții spun că multe dintre atacurile oportuniste pot fi prevenite prin respectarea unor reguli elementare de securitate cibernetică.

„Principiile de bază ale unei bune igiene cibernetice previn în continuare o mare parte din criminalitatea cibernetică oportunistă”, a declarat Pilling.

„A accepta o breșă ocazională nu înseamnă același lucru cu a accepta pagubele”, a adăugat Kipker. „Obiectivul realist este ca o intruziune la un furnizor să rămână un incident și să nu se transforme niciodată într-o pană de curent, un supermarket devastat sau un dosar medical divulgat.”

Citește și: Franța avertizează Germania cu privire la rachetele cu rază lungă de acțiune: „S-ar putea ajunge la pragul nuclear” (FT)

Editor : C.A.