De ce temperatura corpului uman pare să scadă față de cea de acum 150 de ani

Cu 150 de ani în urmă, temperatura medie a corpului uman pare să fi fost mai ridicată decât în prezent. Oamenii de știință încă cercetează cu exactitate motivele, relatează BBC.

În anii 1860, medicul german Carl Wunderlich s-a confruntat cu o întrebare arzătoare. Era febra o boală în sine sau un simptom al unei afecțiuni?

Într-o epocă în care termometrele nu erau folosite la scară mare și nici de câte ori era necesar, Wunderlich s-a înhămat la o misiune ambițioasă. Timp de 15 ani, a înregistrat temperaturile axilare de la 25.000 de pacienți, de toate vârstele și de ambele sexe, adunând peste un milion de citiri.

Din acest set uriaș de date, Wunderlich a calculat o medie de 37°C pentru adulții sănătoși. Aceasta a devenit valoarea de referință pentru urmărirea temperaturii normale a corpului uman. Dacă temperatura depășea 38°C, acest lucru însemna febră, a scris el.

Chiar dacă și alții ajunseseră deja la aceeași concluzie, setul de date al lui Wunderlich era atât de vast încât munca sa s-a bucurat de atunci de un „statut de venerație”, ca instrument universal de diagnostic, spune Philip Mackowiak, istoric medical și expert în boli infecțioase la Universitatea din Maryland.

Însă cercetările mai recente sugerează că temperatura medie normală a corpului s-a schimbat, de asemenea, în ultimul secol și jumătate. A fost valoarea inițială greșită? Sau o lume aflată în rapidă schimbare ne modifică biologia?

Răcirea treptată

Wunderlich „a stabilit o mare parte din ceea ce știm că este adevărat” despre variația temperaturii corporale, spune Julie Parsonnet, clinician specializat în boli infecțioase la Universitatea Stanford.

Din setul său de date, care măsura în principal pacienți cu viață activă aflați în spitalul din Leipzig unde era director medical, Wunderlich a descoperit că temperatura normală variază. A observat că femeile au temperaturi mai ridicate decât bărbații, că temperatura scade odată cu vârsta și că aceasta crește pe parcursul zilei.

Cu toate acestea, s-a demonstrat că omul obișnuit de astăzi are o temperatură mai scăzută decât semenul său de acum 150 de ani, bărbații americani având o temperatură cu aproximativ 0,59°C mai mică decât la începutul secolului al XIX-lea.

În urmă cu un deceniu, echipa lui Parsonnet a analizat trei seturi mari de date care includeau măsurători multiple ale temperaturii de la aproape 190.000 de persoane din Statele Unite, colectate între 1862 și 2017. „Noua valoare normală pentru adulți pare să fie mai aproape de 36,39°C”, spune ea.

Numeroase studii, atât anterioare, cât și ulterioare, confirmă constatările lui Parsonnet.

Iar această tendință de scădere nu se limitează la oamenii din țările dezvoltate. Temperatura medie a corpului populației Tsimane, o comunitate indigenă semi-nomadă din pădurea amazoniană, fluctua în jurul valorii de 37°C la începutul anilor 2000, spune antropologul biolog Adrian Jaeggi de la Universitatea din Zurich, Elveția. Însă în 2018, după două decenii de schimbări socio-economice rapide, media lor a scăzut la 36,5°C.

De ce a scăzut media temperaturii corpului?

Câteva explicații ar putea lămuri mediile mai scăzute pe care le vedem astăzi. Parsonnet, de exemplu, crede că acestea sunt rezultatul unei populații per ansamblu mai sănătoase. Pe vremea lui Wunderlich, speranța de viață era de 38 de ani. Astăzi este aproape dublă.

„Oamenii nu duceau viața sănătoasă pe care o ducem noi acum”, spune Parsonnet. „Aveau frecvent multe afecțiuni – tuberculoză, îngrijire dentară precară, dizenterie, febră reumatică și osteomielită.”

„Când sistemul tău imunitar încearcă să te apere împotriva tuturor acestor lucruri care încearcă să te ucidă, el consumă calorii. Iar caloriile sunt un alt cuvânt pentru căldură”, precizează Parsonnet.

De asemenea, în cazul populației Tsimane, vaccinurile și igiena îmbunătățită au dus la o stare mai bună de sănătate, spune Jaeggi. Igiena și purtarea încălțămintei sunt, de asemenea, mai comune acum decât acum 20 de ani, notează el, reducând numărul de infecții cu ankilostoma (viermi cârlig) contractate prin mersul cu picioarele goale pe sol contaminat.

Temperaturile aerului din spațiile interioare sunt, de asemenea, mai ușor de controlat în prezent. Aerul condiționat este prezent în cel puțin 88% din locuințele din SUA, în timp ce o pondere similară din casele din Marea Britanie au încălzire centrală.

„Ne petrecem majoritatea vieții într-un climat perfect, în ceea ce se numește o zonă neutru-termică, unde nu trebuie să depunem efort pentru a ne menține temperatura”, spune Parsonnet. „Iar dacă nu trebuie să depui efort, nu produci energie și nu generezi căldură.”

S-ar putea ca Wunderlich să se fi înșelat?

Mackowiak consideră însă că scăderea temperaturii medii a corpului s-ar putea datora unui alt factor, cu totul diferit.

Când a avut ocazia să examineze personal unul dintre termometrele din sticlă ale lui Wunderlich, Mackowiak mi-a povestit că a observat că acesta era calibrat cu aproximativ 2°C mai sus decât termometrele moderne. Aceasta înseamnă că orice citire făcută cu acele instrumente ar fi fost cu 2°C mai ridicată decât ar fi trebuit să fie.

Pe atunci, măsurarea temperaturii era o operațiune greoaie, spune Mackowiak. Termometrele cu mercur din sticlă, lungi de aproximativ 30 cm, trebuiau mai întâi calibrate folosind puncte fixe, cum ar fi apa în clocot și gheața care se topește. Pacienții trebuiau apoi să stea nemișcați timp de 15 până la 20 de minute pentru că „dura ceva până când temperatura se înregistra în acele termometre”, a spus el.

Cu alte cuvinte, valoarea lui Wunderlich ar fi putut fi eronată încă de la început. De asemenea, el a măsurat temperatura axilară, mai degrabă decât cea orală – care este mai comună astăzi –, făcând măsurătorile sale greu de comparat cu cele moderne.

Patru factori care îți influențează valoarea de referință

1. Vârsta: persoanele în vârstă au o temperatură mai scăzută. Metabolismul nostru încetinește pe măsură ce îmbătrânim, iar corpul nu mai este la fel de activ, așa că folosește mai puțină energie, spune Waleed Javaid, medic specialist în boli infecțioase la Universitatea West Virginia.
2. Sexul: femeile au o temperatură mai ridicată decât bărbații. Chiar și în afara vârfurilor din timpul ciclului menstrual, la femeile în vârstă temperaturile corporale sunt mai mari, spune Parsonnet. Oamenii de știință nu știu cu adevărat de ce se întâmplă acest lucru, adaugă ea: „pur și simplu avem o setare diferită”.
3. Momentul zilei: scăderea din zori. „Temperatura are un ritm circadian”, spune reumatologul Jonathan Hausmann de la Spitalul de Copii din Boston și Massachusetts General Hospital, al cărui studiu recent a observat o scădere între orele 03:00-05:00 și un vârf între 16:00-18:00. Acest lucru reflectă, probabil, activitatea crescută din timpul zilei.
4. Înălțimea și greutatea: una o scade, cealaltă o crește. Temperatura corpului scade odată cu înălțimea, deoarece o suprafață corporală mai mare pierde mai multă căldură, în timp ce temperatura crește puțin odată cu greutatea, explică Parsonnet.

Totuși, Parsonnet nu crede că o calibrare defectuoasă este de vină pentru supraestimarea lui Wunderlich. Când ea și echipa sa au analizat datele privind temperatura corporală colectate de la veteranii Armatei Uniunii între 1862 și 1930, au descoperit că cei născuți mai devreme aveau într-adevăr temperaturi medii mai ridicate decât cei născuți mai târziu.

„Pentru că am comparat persoane născute în ani diferiți ale căror temperaturi au fost măsurate în același timp, precum și persoane născute în același an măsurate în momente diferite, se poate separa efectul instrumentului de vârstă și anul nașterii”, explică ea.

Echipa lui Parsonnet a fost și mai convinsă când s-a uitat la alte două seturi de date mai moderne și a observat o scădere similară. Acestea includeau temperaturi înregistrate între 1971 și 2017, „folosind termometre de la care s-ar fi așteptat să fie calibrate în mod similar”.

Un nou ghid pentru temperatură

Înseamnă toate acestea că este timpul să regândim semnificația specială acordată valorii de 37°C?

Unii au făcut-o deja, inclusiv două surse de autoritate utilizate pe scară largă de medici: cartea Harrison's Principles of Internal Medicine și baza de date online UpToDate.

Cu toate acestea, deși existența unei valori de referință pentru propria temperatură poate fi un ghid util, majoritatea experților recomandă să nu se pună un accent prea mare pe o singură cifră.

„Este important să nu luăm acest tip de praguri prea în serios, deoarece ele nu reprezintă granițe rigide – nimeni nu ar susține că 36,99°C este cumva radical diferit de 37,01°C”, spune Jaeggi.

Totuși, când temperaturile scad prea mult sau cresc prea mult – de regulă sub 35°C sau peste 40°C la adulți – acesta este un indicator că în organism se întâmplă ceva grav.

Editor : Liviu Cojan