De ce coșmarul Chinei este să devină noua Japonie: Fenomenul care ar putea pune capăt ambițiilor lui Xi Jinping în cursa contra SUA

A doua cea mai mare economie a lumii seamănă tot mai mult cu cea a Japoniei în lunga perioadă de stagnare și deflație de după spargerea bulei imobiliare în 1990. Declinul Chinei a început în anul 2022 și pare că va deveni tot mai pronunțat, ceea ce înseamnă că economia țării riscă să nu o mai depășească pe cea a Statelor Unite în următoarele decenii, așa cum preziceau experții până nu demult – un scenariu similar cu cel prin care a trecut Japonia, relatează Financial Times.

China se confruntă, printre altele, cu o rată ridicată a șomajului în rândul tinerilor, scăderea valorii proprietăților imobiliare și o rețea de asigurări sociale șubredă.

Există multe capitole la care situația din prezent a Chinei este comparabilă cu cea a Japoniei anilor ‘90: de la problemele demografice, deflația persistentă și cheltuielile slabe ale consumatorilor și până la piețele bursiere și imobiliare în declin.

Având o valoare de aproximativ 300% din PIB, datoria publică și privată a Chinei se apropie, de asemenea, de nivelurile înregistrate cândva în Japonia.

Liderii chinezi au studiat cazul Japoniei în cel mai mic detaliu pentru a încerca să evite politicile greșite care au îngreunat răspunsul guvernului japonez în fața recesiunii.

În ciuda eforturilor lor, însă, au apărut tot mai multe semne în China care prevestesc o stagnare economică de genul celei din Japonia.

„Problemele Chinei devin tot mai mari și mai grave”

În ultimii cinci ani, China a început să semene mai mult cu Japonia anilor ‘90 decât însăși Japonia, potrivit unui raport al Goldman Sachs. La toate aceste probleme se adaugă și ceea ce economiștii numesc „legea de fier a demografiei”: îmbătrânirea populației limitează, în mod inevitabil, potențialul de creștere economică a țării pe termen lung.

Fondul Monetar Internațional a avertizat săptămâna trecută că numărul de companii „zombi”, care sunt ținute în viață doar de băncile extrem de darnice, devine tot mai mare. Acest lucru este acum evident în toată economia de producție a Chinei, care beneficiază de subvenții masive.

Expresii care au apărut în Japonia în anii ‘90, precum „epoca de gheață a căutării unui loc de muncă” și „distrugerea prețurilor”, au început să facă parte și din vocabularul chinezilor.

„Criticile la adresa reacției Japoniei au fost că a făcut prea puțin, prea târziu. A întârziat să ia măsurile necesare și a fost reticentă să își asume dificultățile rezultate”, a spus Toshiya Tsugami, cercetător din partea Institutului Japonez pentru Afaceri Internaționale specializat în compararea economiilor celor două țări.

„China pare că face tot ce poate, dar tratează doar simptomele. De fapt, problemele Chinei devin tot mai mari și mai grave”, a mai spus Tsugami.

Cererea slabă persistă în China. Consumatorii își reduc gradul de îndatorare, iar volumul creditelor bancare acordate familiilor în luna august a înregistrat o scădere efectivă pentru prima dată în istorie.

Numărul noilor proiecte rezidențiale în China a scăzut cu 78% față de nivelul maxim atins

La cinci ani de la spargerea bulei imobiliare în China, unii experți se tem că economia țării ar putea fi în mijlocul propriului său „deceniu pierdut”, așa cum a fost cazul Japoniei în anii ‘90. Mai mult, în situația Chinei, problema s-ar putea extinde pe mai multe decenii.

Bula imobiliară din China a fost cea mai mare din istorie, depășind chiar și frenezia speculativă din Japonia anilor ‘80, ajungând să alimenteze o treime din economia țării, în punctul de vârf.

Din 2021, numărul noilor proiecte rezidențiale a scăzut cu 78% față de nivelul maxim atins. Din cauza deteriorării condițiilor economice, 10,6% din populația adultă a Chinei a ajuns să aibă credite restante.

Politicienii de la Beijing cred că exporturile vor ajuta China să treacă prin perioada mai dificilă până când piața imobiliară se va stabiliza. Anul trecut, excedentul comercial al Chinei a atins un nou record la nivel global: 1,2 trilioane de dolari.

Între timp, China investește în alte domenii, precum producția de cipuri și inteligența artificială, în timp ce se confruntă cu Statele Unite în cursa pentru supremația geopolitică.

„Nu am vrut să așteptăm până când bula imobiliară se spărgea de la sine”

Liderii chienzi cred că investițiile pe termen lung în sectorul înaltei tehnologii va aduce avantaje de care Japonia nu a beneficiat în perioada sa de criză, potrivit unui consilier al guvernului chinez.

„Așadar, China este diferită. China a făcut asta în mod intenționat”, a spus consilierul. „Noi nu am vrut să așteptăm până când bula imobiliară se spărgea de la sine – noi am declanșat acest lucru în mod intenționat și proactiv.”

„Ei cred că această criză nu va dura prea mult”, a mai spus consilierul chinez, referindu-se la conducătorii de la Beijing.

China ar putea înregistra o creștere economică de doar 2-2,5% în următorul deceniu, adică jumătate din media precedentului deceniu, potrivit lui Adam Slater, economist-șef al Oxford Economics.

În acest caz, dorința liderului chinez Xi Jinping de a depăși economia Statelor Unite pare tot mai greu de realizat, la fel cum s-a întâmplat și cu Japonia în anii ‘90.

Editor : Raul Nețoiu