„Dacă nu faci duș, ce mare lucru?” Diplomații occidentali sfidează amenințările Rusiei și rămân la Kiev, oraș bombardat aproape zilnic

În ciuda avertismentelor Moscovei că s-ar afla „în pericol de moarte”, ambasadorii occidentali refuză să părăsească Kievul, orașul vizat de atacuri repetate cu rachete și drone rusești. Diplomații consideră că amenințările Kremlinului fac parte dintr-o campanie de intimidare menită să slăbească sprijinul occidental pentru Ucraina. Între timp, ambasadele își consolidează măsurile de protecție, iar personalul diplomatic își desfășoară activitatea printre alerte aeriene, întreruperi de curent și atacuri asupra infrastructurii civile, arată un reportaj publicat de The Guardian.

Diplomații occidentali aflați la Kiev refuză să părăsească capitala Ucrainei, în ciuda avertismentelor venite de la Moscova, care le-a transmis că se află „în pericol de moarte” dacă rămân în oraș. Ambasadorii consideră că amenințările Kremlinului fac parte dintr-o strategie de intimidare menită să submineze sprijinul occidental pentru Ucraina și spun că prezența lor are o importanță politică și simbolică majoră, relatează The Times.

Avertismentul Rusiei a fost transmis luna trecută și le recomanda diplomaților occidentali să părăsească imediat Kievul. Moscova a precizat că nu își va asuma responsabilitatea pentru eventualele „consecințe negative” în cazul în care aceștia vor ignora recomandarea.

Reacția reprezentanților europeni a fost însă una de sfidare. Ambasadorul Danemarcei în Ucraina, Thomas Lund-Sorensen, a anunțat pe rețelele sociale că va rămâne la post. Aceeași decizie au comunicat-o și ambasadorii Germaniei, Italiei, Spaniei, Suediei, Franței, Poloniei și Estoniei. Nici reprezentanții americani nu au dat semne că intenționează să plece.

Vorbind din biroul său de la ambasadă, decorat cu o figurină Lego reprezentând un războinic cazac, ambasadorul danez a declarat că Rusia încearcă să provoace teamă în rândul europenilor și să slăbească sprijinul acordat Kievului.

„Este un război cognitiv. Aceste atacuri se desfășoară de mult timp. Ei încearcă să influențeze opinia publică din țara mea. Desigur, vom continua aici”, a spus Lund-Sorensen.

Diplomatul a recunoscut că activitatea sa presupune și momente înfricoșătoare, mai ales în condițiile atacurilor repetate asupra capitalei ucrainene.

„Dacă nu ți se pare înfricoșător când 10 rachete balistice lovesc în decurs de câteva minute, probabil ar trebui să mergi să consulți un specialist”, a afirmat ambasadorul.

El a făcut însă distincția între disconfortul provocat de condițiile de trai și pericolul real pentru viață: „Există o diferență între a te afla în situații incomode și în situații care îți pun viața în pericol. Dacă nu faci duș, ce mare lucru?”

Ambasade avariate și atacuri tot mai frecvente asupra Kievului

Decizia diplomaților de a rămâne în capitala Ucrainei nu este lipsită de riscuri. Vineri, o dronă s-a prăbușit în Institutul de Ortopedie și Traumatologie din centrul Kievului, la câteva sute de metri de locul în care lucrează ambasadorul danez. Explozia s-a auzit la câțiva kilometri distanță.

Din luna august, Rusia și-a intensificat considerabil atacurile asupra Ucrainei, lansând rachete și sute de drone, inclusiv aparate cu motor cu reacție. Au fost vizate atât capitala, cât și alte centre urbane importante, precum Harkov și Odesa.

Atacurile au afectat poduri peste râul Nipru, centrale termice, substații electrice, trenuri și gări. Întreruperile de curent durează uneori aproape toată ziua, iar locuitorii Kievului s-au confruntat inclusiv cu lipsa apei timp de 24 de ore.

Bombardamentele au ajuns și în centrul istoric al capitalei, unde se află numeroase ambasade. Consulatul Germaniei a fost avariat într-un atac din octombrie 2022, soldat cu opt morți.

În 2025, două rachete au lovit parcarea din apropierea clădirii Delegației Uniunii Europene. Fragmente metalice au perforat parterul clădirii și au spart geamurile blindate. Atacul s-a produs dimineața devreme, înainte ca angajații să ajungă la serviciu, astfel că nu au existat victime.

În septembrie anul acesta, o dronă a explodat la aproximativ 500 de metri de sediul delegației. Fragmentele au provocat distrugeri la etajul al nouălea, spărgând ferestrele și deteriorând tavanele și sistemul de ventilație.

„Eram într-o ședință cu șapte colegi. Am fugit pe coridor. Nu am auzit niciodată în viața mea ceva atât de zgomotos. Se vedeau coloane de fum. A fost șocant”, a povestit Katarína Mathernová, ambasadoarea Uniunii Europene la Kiev.

În urma atacurilor, delegația europeană și-a consolidat măsurile de protecție. Pereții exteriori sunt întăriți cu saci de nisip, iar pe coridoare au fost amplasate fotolii tip puf, pe care angajații le pot folosi în timpul alertelor aeriene. În clădire există și paturi pliante și dușuri suplimentare.

Întrebată dacă Rusia ar putea ajunge să ucidă diplomați, în loc să se limiteze la intimidarea lor, Mathernová a făcut referire la romanul satiric „Catch-22”, de Joseph Heller.

„Așa cum spune Yossarian: «Încearcă să mă omoare! Aruncă cu bombe asupra noastră!» Cred că sunt focuri de avertisment. Ei (n.r. rușii) sunt din ce în ce mai obraznici și mai fără scrupule”, a declarat ambasadoarea.

Ea a susținut că obiectivul strategic al lui Vladimir Putin este distrugerea Uniunii Europene și a descris avertismentul Moscovei drept o încercare de intimidare, prin care Kremlinul speră să determine unii diplomați, în special reprezentanți ai statelor din afara Occidentului, să părăsească Kievul.

Situația din capitala ucraineană devine însă tot mai dificilă. „Frecvența atacurilor este mult mai mare decât anul trecut, iar întreruperile de curent electric încep mai devreme. Nu am avut apă în clădirea noastră. Punctul vulnerabil al unui oraș modern este sistemul de canalizare”, a spus Mathernova.

Prezența diplomaților, un semnal de solidaritate pentru Ucraina

În condițiile în care Ucraina se pregătește pentru o nouă iarnă sub bombardamente, ambasadorii occidentali consideră că menținerea prezenței diplomatice la Kiev transmite un mesaj important de solidaritate cu autoritățile și populația ucraineană.

„Ne mulțumesc că suntem aici”, a afirmat ambasadorul danez.

Un alt diplomat a subliniat importanța politică și psihologică a acestei decizii: „Cu toții am dori să rămânem. Suntem conștienți că prezența noastră este importantă din punct de vedere politic și psihologic pentru Ucraina și pentru reziliența sa”.

Lund-Sorensen consideră că Rusia nu atacă în mod intenționat misiunile diplomatice străine. Cu toate acestea, el avertizează că există riscul ca un diplomat să fie ucis în urma unui atac cu drone sau rachete.

„Mai devreme sau mai târziu”, o dronă ar putea cădea într-un loc nepotrivit și ar putea provoca moartea unui reprezentant diplomatic. Un asemenea incident ar putea declanșa o criză politică în țara respectivă, al cărei guvern ar trebui să decidă cum să răspundă agresiunii ruse și încălcării dreptului internațional.

Deplasările la Kiev, tot mai complicate și periculoase

Riscurile de securitate afectează și deplasările oficialilor străini care vizitează Ucraina. Aeroportul din Kiev este închis de la invazia rusă din 2022, astfel că trenul și mașina au rămas singurele variante de transport.

În timpul unei călătorii recente din Polonia spre capitala ucraineană, ambasadorul danez a fost nevoit să părăsească de două ori compartimentul trenului din cauza dronelor detectate în zonă.

„Am stat în pădure o oră și jumătate. Personalul trenului mi-a dat un biscuit”, a povestit acesta.

Alertele aeriene frecvente și atacurile asupra podurilor au perturbat și activitatea ambasadelor, îngreunând totodată deplasarea angajaților ucraineni la locul de muncă.

Diplomatul danez a recunoscut că beneficiază de condiții de protecție pe care majoritatea locuitorilor Kievului nu le au.

„Am o existență privilegiată. Când sună alarma, mă duc să dorm în subsol. Ucrainenii și-au adaptat protocoalele de securitate. Dar este mai incomod. Există un anumit grad de nervozitate”, a explicat el.

La rândul său, Katarina Mathernova a povestit că, în timpul atacurilor rusești, doarme pe o saltea așezată în baia suitei sale de hotel.

Ambasadoarea a amintit că milioane de ucraineni sunt nevoiți să-și petreacă nopțile în condiții similare, în adăposturi antiaeriene, pe coridoare sau pe podelele reci ale stațiilor de metrou.

„Nu e nimic amuzant în a folosi iarna ca armă de distrugere în masă”, a scris ea la începutul acestui an, după ce un oficial de la Kremlin a ironizat o fotografie în care apărea în pijamale.

Viața în Kiev, între bombardamente și normalitate

Kievul este considerat unul dintre cele mai dificile posturi diplomatice. Ambasadorii occidentali rămân, de regulă, aproximativ doi ani, departe de familiile lor.

Lund-Sørensen a recunoscut că nu există foarte mulți diplomați dornici să lucreze în Ucraina, însă s-au oferit voluntari suficienți oameni pentru această misiune.

„Este cu adevărat greu să-ți imaginezi, ca diplomat, o misiune mai semnificativă decât cea din Ucraina. Lupta sa împotriva Rusiei este o chestiune personală pentru mine și pentru țara mea”, a declarat ambasadorul danez.

În ciuda condițiilor dificile, diplomații încearcă să păstreze și momentele de normalitate. În weekenduri, Lund-Sørensen se relaxează făcând plimbări lungi cu bicicleta.

Citește și: Câți soldați a pierdut Rusia de la începutul războiului în Ucraina. Cele mai noi date

Katarina Mathernova preferă mersul nordic în grădinile botanice, dar și vizitele la saună și cinele cu prietenii.

Ambasadoarea spune că orașul continuă să aibă o viață socială și culturală activă, în ciuda bombardamentelor.

„Kievul are o gamă incredibilă de restaurante uimitoare. Unul dintre lucrurile care îmi vor lipsi cel mai mult este scena sa culinară. Și atitudinea sa optimistă. Totul este posibil. Este un contrast mare față de Bruxelles”, a afirmat Mathernova.

Editor : C.A.