Imaginați-vă că generalul francez Charles de Gaulle, exilat la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, își conducea guvernul Franței Libere conectându-se la cloud. Autoritățile din Estonia se pregătesc tocmai pentru un astfel de scenariu, prin intermediul unei noi strategii menite să sporească reziliența în caz de criză — „hukukindlus” în limba estonă — care ar permite ca serviciile digitale ale guvernului să fie gestionate în întregime din străinătate, în cazul în care teritoriul țării ar fi ocupat de un inamic străin, notează Politico.
Această țară baltică cu o populație de 1,3 milioane de locuitori, care are o frontieră comună de 294 de kilometri cu Rusia, se teme că ar fi o țintă principală în cazul în care Moscova ar invada o țară din Uniunea Europeană. Serviciile de securitate au avertizat deja că Rusia duce un război hibrid împotriva Europei, iar Estonia a acuzat Moscova de tot felul de fapte, de la atacuri cibernetice la comploturi de incendiere și până la tăierea cablurilor submarine de date.
În prezent, Tallinn se pregătește să-și transfere serviciile publice în cloud „fie în cazul în care centrele de date sunt distruse, fie în cazul în care are loc o invazie și nu mai putem funcționa”, a declarat Tonu Grunberg, unul dintre arhitecții noii strategii și fost secretar general adjunct pentru infrastructură digitală și securitate cibernetică în cadrul Ministerului Justiției și Afacerilor Digitale din Estonia.
Estonia dispune deja de o copie de rezervă a datelor în „ambasada sa digitală” din Luxemburg, care reprezintă, de fapt, o copie a planului general al țării, incluzând totul, de la registrele cetățenilor până la registrele funciare și codul său juridic.
„Acum vrem să fim cu adevărat online, orice s-ar întâmpla”, a spus Grunberg. „Toate serviciile esențiale rămân online… Totul trebuie să rămână operațional”.
Guvernul estonian dezvoltă aplicații securizate pe platformele furnizorilor de servicii cloud, printre care Microsoft Azure și Amazon Web Services, precum și pe propria sa platformă cloud de stat. Țara implementează sistemul la ambasada sa de date și în alte locații din Europa, a declarat Grunberg, care și-a preluat în această lună funcția de director general al furnizorului de infrastructură tehnologică Levira.
Allan Allmere, consilier în domeniul arhitecturii și infrastructurii IT la Ministerul Justiției și Afacerilor Digitale, a declarat într-un interviu acordat sursei citate că Estonia dorește să reducă la minimum impactul celui mai pesimist scenariu.
„În mod ideal, ne-am dori să construim sisteme capabile să reziste la orice criză posibilă, dar, în realitate, nicio țară nu poate prevedea sau elimina toate riscurile”, a spus el. „În cele mai grave scenarii, trebuie să păstrăm și o bază solidă, pe care să poată fi reconstruit statul digital al Estoniei”.
Pericolul la care sunt expuse serviciile digitale este evident pentru estonieni încă din 2007, când țara s-a confruntat cu un val de atacuri cibernetice care a durat 22 de zile și care a paralizat o mare parte din serviciile comerciale și guvernamentale. Autoritățile țării au atribuit ulterior aceste atacuri Rusiei.
Incidentul a reprezentat, din multe puncte de vedere, primul atac cibernetic modern de amploare îndreptat împotriva unei țări. Acesta a determinat Tallinnul să-și modernizeze întreaga infrastructură digitală, transformând Estonia în ceea ce unii consideră a fi cel mai digitalizat stat din lume.
„Au adoptat o abordare remarcabil de progresistă în ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice”, a declarat Joseph Jarnecki, cercetător principal la think tank-ul Royal United Services Institute (RUSI) din Londra.
Allmere a afirmat că planurile pentru situații de criză au scopul de a ne asigura că „nu vom fi nevoiți niciodată să o luăm de la zero”.
Atacurile recente asupra centrelor de date din Rusia au evidențiat cât de esențiale au devenit serviciile digitale pentru țările aflate în război. Luna trecută, Ucraina a lovit trei centre de date aparținând furnizorului rus Yandex, demonstrând că atacarea puterii informatice a ajuns să fie echivalentă cu lovirea unei centrale electrice care furnizează electricitatea, încălzirea și combustibilul de care depind atât forțele armate, cât și populația civilă.
Planul național estonian privind reziliența în fața scenariilor apocaliptice reprezintă un exemplu notabil al modului în care țările încearcă să-și protejeze cetățenii și serviciile împotriva acestor riscuri prin delocalizare. Până de curând, dezbaterea privind securitatea digitală tindea să se concentreze pe menținerea controlului la nivel local, prin stocarea datelor la nivel local și dezvoltarea de tehnologii și centre de date pe teritoriul statului.
În prezent, statele — în special cele expuse unui risc crescut de conflict — își regândesc abordarea, asigurându-se că își distribuie riscurile și asupra infrastructurii digitale.
Joi, Regatul Unit și Norvegia au anunțat că analizează modalități de a găzdui reciproc datele securizate ale celeilalte părți prin înființarea propriilor „ambasade de date”.
Și Estonia investește în „parteneriate și alianțe cu țări terțe sigure” în scopul asigurării securității și rezilienței, „în loc să afirme că «suntem cei mai suverani și cei mai rezilienți atunci când avem totul sub control fizic, pe teritoriul nostru»”, a declarat Jarnecki.
Întreruperea serviciilor Microsoft care a afectat companii și țări din întreaga lume săptămâna trecută a demonstrat încă o dată că statele ar trebui să-și diversifice furnizorii de servicii cloud și digitale, pentru cazul în care furnizorii principali ar fi afectați de atacuri cibernetice, întreruperi sau defecțiuni tehnice.
Allmere, oficialul estonian care coordonează planul de reziliență în caz de situații de criză, a declarat că țara se pregătește și pentru următoarea provocare: „Prima întrebare a fost cum să ne asigurăm că datele statului estonian nu vor dispărea”, a spus el, referindu-se la ambasada de date existentă în Luxemburg, care servește drept soluție de rezervă. „Următoarea [provocare] este cum să ne asigurăm că statul poate continua să funcționeze cu acele date în timpul unei crize”, a adăugat el.
Tallinn nu se va opri aici. „Trebuie, de asemenea, să ne asigurăm că aceleași date vor rămâne ușor de înțeles și de utilizat și peste câteva decenii”, a spus Allmere.
Citește și:
Analiștii au creat un scenariu ipotetic al unui război între Rusia și NATO după moartea lui Putin
Editor : A.M.G.
Source: Digi24 · Ana-Maria Gherghiță
At a glance
- Topic
- World
- Country
- 🇷🇴 RO
- Publisher language
- RO
- Added to Allnira