Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a vorbit, în cadrul interviului „În Fața Ta”, difuzat sâmbătă de la ora 14:00, despre modificările legislative pe care AEP le propune la legea partidelor. El a răspuns acuzațiilor USR și PNL că vrea să transforme Autoritatea într-un instrument de control politic, prin puterea de a decide asupra înregistrării și funcționării partidelor. Fostul social-democrat argumentează că activitatea administrativ-jurisdicțională a AEP se află sub controlul judiciar al unei instanțe de primă mărime, Curtea de Apel București. Legat de creșterea numărului de membri fondatori ai unui partid, Țuțuianu susține că „astăzi avem o puzderie de partide”. „Sunt 276 înregistrate în Registrul partidelor politice. Nu funcționează decât 15-20 de partide”, mai arată acesta.
„Legat de legea partidelor politice, prima critică, potrivit căreia AEP nu ar fi îndrituită să promoveze un asemenea proiect, este falsă, pentru că AEP are atribuția de a promova proiecte de lege pe care le trimite Guvernului, în vederea însușirii lor și promovării ca inițiative legislative, în tot ceea ce ține de sistemul electoral. Or, partidele politice sunt parte a sistemului electoral.
Adăugăm și faptul că avem atribuția legală de a controla finanțarea activității acestor partide și a campaniilor electorale. Și adăugăm și o chestiune de practică. Am verificat: în ultimii nouă ani au fost cel puțin 15 inițiative legislative care privesc partidele politice. Pentru fiecare dintre ele, fie Guvernul, fie Camera Deputaților, fie Senatul ne-au cerut puncte de vedere”, a declarat Adrian Țuțuianu, președintele AEP.
Acesta argumentează că propunerea de înregistrare a partidelor la AEP se aplică în state cu democrații consolidate.
„Am făcut un amplu proces de documentare, am verificat și liniile directoare. Am constatat că sunt trei sisteme de înregistrare a partidelor politice. Un prim sistem este cel pe care îl avem astăzi, cu hotărâre judecătorească. Cel de-al doilea sistem prevede înregistrarea partidelor politice la un minister, de regulă Ministerul Justiției sau Ministerul de Interne.
Și cel de-al treilea sistem este cel pe care îl propun eu și care se aplică în state cu democrații consolidate: înregistrarea partidelor politice la autoritatea electorală permanentă.
În general, autorități electorale permanente au statele foste comuniste, pentru că în anii 2000 s-a considerat că este util să existe o autoritate autonomă care să aibă puteri mai largi și să poată gestiona democratic procesul electoral.
Exemple de state cu democrații consolidate care aplică regula pe care o propun: Irlanda, Țările de Jos, Malta, Québec, Canada sunt cele mai cunoscute. Sunt și state, cum este Portugalia, unde partidele politice se înregistrează la Curtea Constituțională”, arată Țuțuianu.
„Activitatea AEP se află sub controlul judiciar al unei instanțe de primă mărime, Curtea de Apel București”
El afirmă că „nu există niciun fel de temere din această perspectivă, pentru că procedura pe care o propunem este una transparentă”.
„Orice persoană poate să ia cunoștință despre cererea de înregistrare a unui partid politic, orice persoană interesată poate să facă o cerere de intervenție în cauză.
Procedura se desfășoară cu celeritate, în maximum 30 de zile. Completuri specializate din cinci membri, am spus noi în proiectul de lege, după modelul pe care îl aplică în activitatea administrativ-jurisdicțională CNSC-ul.
Și am spus că soluția trebuie dată în 30 de zile. Mai departe, persoana nemulțumită sau persoanele care contestă înființarea unui partid au dreptul la contestație, depusă în cinci zile.
AEP are obligația să transmită instanței competente, respectiv Curtea de Apel București, dosarul cauzei, iar Curtea de Apel are un termen de 15 zile pentru soluționare.
Practic, activitatea administrativ-jurisdicțională a Autorității Electorale Permanente se află sub controlul judiciar al unei instanțe de primă mărime, Curtea de Apel București. La momentul acesta, partidele politice se înregistrează la Tribunalul București. Orice persoană, fondatorii partidului, da, pot depune cererea de înregistrare”, arată Țuțuianu.
Președintele AEP, numit de pe filiera politică a PSD, susține că faptul că a fost numit cu votul unor partide politice „nu mă transformă pe mine într-un personaj în care societatea nu ar trebui să aibă încredere, pe mine sau pe altul, pentru că există mijloacele de control parlamentar prevăzute de Legea 208/2015 și de Constituția României”.
„În al doilea rând, independența unei persoane cred că trebuie judecată ceva mai complex. Să facem comparație cu auditul financiar din guvernanța corporativă, cu administratorii independenți de la societăți. Prima condiție a independenței este competența. Iar eu cred că am dovedit în activitatea mea profesională că am competențele necesare pentru a aborda într-o manieră imparțială, echilibrată, transparentă și legală...”, spune Țuțuianu.
Despre creșterea numărului de membri fondatori ai unui partid la 100: „Pentru partidele locale ar fi nevoie să modificăm acest număr”
Legat de creșterea numărului de membri de partid la 100 pentru înființarea unei formațiuni politice, președintele AEP afirmă că până în 2015 aveam 25.000 de membri de partid obligatoriu pentru înființarea unui partid, distribuiți pe opt județe, și cel puțin 700 de membri într-un județ.
Citește și: Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politice
„A venit Curtea Constituțională și a spus, după părerea mea foarte corect, că încalcă principiul proporționalității și că este excesiv. Nu a spus Curtea Constituțională dacă 3, 15, 100.
Propunerea mea este următoarea: minimum 100 de membri de partid, iar pentru partidele locale a rezultat, în urma discuțiilor din procedura de transparență, că ar fi nevoie să modificăm acest număr, pentru că sunt partide politice mici.
Astăzi avem o puzderie de partide. Sunt 276 înregistrate în Registrul partidelor politice. Nu funcționează decât 15-20 de partide. Legea ne obligă să facem controale la toate, aplicăm sancțiuni. Tribunalul București n-a putut urmări dacă aceste 276 de partide și-au actualizat actele constitutive, dacă au loc alegeri la fiecare patru ani, cum prevede legea, dacă sunt sau nu respectate drepturile membrilor de partid. Sunt partide înființate de doi sau trei membri din cadrul aceleiași familii sau al familiei extinse a unor persoane. Lucrurile astea, după părerea mea, nu generează democrație. Faptul că avem 276 de partide... Eu cred că democrația consolidată înseamnă partide puternice, care au proiecte, care au programe și care au activitate.
Unele partide s-au înființat - și dumneavoastră, presa, ați relatat aceste chestiuni - doar pentru a lua, de exemplu, spații de la RA-APPS. Au fost știri anul acesta că două partide, care nu există, nu au participat la nicio competiție niciodată, au închiriat spații de la RA-APPS, pe Kiseleff. Când am mers și am verificat, nu au intrări de bani ca să plătească o chirie. De unde rezultă concluzia că chiriile pentru acele spații sunt plătite fie de persoane fizice, fie de persoane juridice, ori asta nu îți asigură nici transparență, nici legalitate. Știți câte s-au dizolvat anul acesta doar pentru că am mers în control și am constatat că nu au depus documentele contabile și am aplicat o amendă de 15.000 de lei, până la data când s-a ajuns la executarea silită? Șapte s-au și radiat din Registrul partidelor politice”, mai arată Adrian Țuțuianu.
„Lucrurile nu se blochează la AEP, se blochează în instanțe”
Întrebat despre o posibilă tărăgănare a înregistrării alianțelor electorale la AEP, președintele instituției neagă că un astfel de demers ar fi blocat din cauza Autorității, ci din cauza instanțelor.
„Am să vă dau un exemplu ca să vedeți că lucrurile nu se blochează la AEP, se blochează astăzi în instanțe.
Avem public cazul congresului PNL din luna martie, cred că a fost, nu? Când niște liberali au contestat hotărârile acelui congres, s-a dispus suspendarea de către instanța de judecată. Suntem astăzi în luna noiembrie. A pronunțat o instanță de judecată o soluție? Răspunsul este nu.
Deci eu cred că ceea ce propunem noi, acest mecanism simplu, cu 30 de zile, cinci zile, 15 zile, este mai bun.
Am cerut un punct de vedere CSM-ului, pentru că este cel care gestionează problemele justiției. Și ne-au răspuns pe două chestiuni. Unu: că sunt de acord cu preluarea acestor atribuții de către AEP, pentru că reprezintă un model validat în state cu democrații consolidate, atâta timp cât procedura rămâne sub control judiciar.
Și al doilea lucru pe care ni l-au spus: nu eram eu la AEP, nici nu aveam vreo intenție, la momentul respectiv, să ajung aici. În anul 2024, CSM-ul a propus Ministerului Justiției modificarea legii și scoaterea, printre alte activități pe care le desfășoară Tribunalul București, a activității de înregistrare a partidelor”, mai spune Țuțuianu.
„M-au votat și PNL și USR”
Întrebat dacă această modificare este făcută pentru ca PSD să blocheze înregistrarea Alianței electorale PNL-USR, fostul membru social-democrat spune că a fost votat și de PNL și de USR. „Cei care nu m-au votat, s-au abținut, au fost cei din AUR și din grupurile parlamentare nou-create, din partidele suveraniste”.
Întrebat dacă există o cale în legea propusă ca această procedură să nu fie folosită ca un instrument împotriva adversarilor celor care au propus conducerea AEP-ului, Țuțuianu spune că „primul argument și primul instrument este controlul judiciar”.
„Indiferent ce face Țuțuianu sau altcineva din cadrul AEP, indiferent cum se numește președintele, controlul judiciar este soluția optimă.
Și al doilea lucru: completurile de judecată pe care le-am stabilit noi prin proiectul de lege vor fi desemnate aleatoriu, exact ca procedura de la instanța de judecată. Sunt specialiști din cadrul AEP.
Și aici vreau să vin cu o chestiune pe care am văzut că o propagă sau o folosesc unii când vorbim despre faptul că eu am spus că sunt mulți acolo nepregătiți. Așa este, dar sunt și mulți care sunt pregătiți.
Cei cinci care fac parte din complet nu au voie, potrivit Legii 208/2015, să facă parte din partide politice. Deci sunt oameni cu statut de independenți de 20 de ani în AEP, iar președintele Autorității nu emite, în această materie, vreun act administrativ legat de complet.
Și partidele și alianțele acum se înregistrează la Tribunalul București, se contestă la Curtea de Apel”, declară Adrian Țuțuianu.
Oficialul afirmă că modificările legislative ajută în primul rând la degrevarea instanțelor de judecată.
„Doi: ne ajută pe noi să urmărim trasabilitatea activității unui partid politic, pentru că registrul fiscal al partidelor politice îl ține astăzi AEP-ul. Controlul finanțării activității partidelor politice îl face AEP-ul. Practic, pornind de la înființarea unui partid până la dizolvarea unui partid, urmărim trasabilitatea acestuia și, în felul acesta, avem și mai bune posibilități de control al finanțării activității”, arată Țuțuianu.
Editor : Alexandru Costea
Source: Digi24 · Alexandru Costea
At a glance
- Topic
- World
- Country
- 🇷🇴 RO
- Publisher language
- RO
- Added to Allnira