Cum ar putea interpreta Putin interesul subit al Europei pentru dialog: „Mereu dornic să profite de ocazii pentru a crea diviziuni”

Țările nordice rareori se ceartă în public pe tema politicii externe, cu atât mai puțin în ceea ce privește Rusia. Însă o convorbire telefonică de 90 de minute purtată săptămâna aceasta de liderii Finlandei și Norvegiei cu Vladimir Putin a stârnit o reacție de dezaprobare neobișnuită din partea vecinilor lor danezi și suedezi, relatează The Guardian.

Marți, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Store, au purtat o discuție cu Putin, în cadrul unei rare conversații la nivel înalt între liderul rus și aliații europeni ai Ucrainei. Cei doi lideri nordici au subliniat că discuția a avut loc în numele Ucrainei și că aliații au fost informați în prealabil.

Vecinii lor nu erau convinși.

„Sunt foarte sceptică în privința acestei inițiative independente a Norvegiei și Finlandei”, a declarat prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, care s-a plâns că apelul nu a fost coordonat cu Copenhaga. „Sincer, nu știu ce cred ei că pot obține prin asta”.

Prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, a criticat și el inițiativa, afirmând că nu fusese informat în prealabil.

Aceste tensiuni au oferit o imagine a diviziunilor care amenință să complice eforturile Europei de a-și stabili propriul canal de comunicare cu Moscova, în contextul în care guvernele se străduiesc să ajungă la un acord nu numai cu privire la oportunitatea de a purta discuții cu liderul de la Kremlin, ci și cu privire la cine ar trebui să vorbească în numele lor.

„În loc să pară un grup omogen și puternic unit, observăm o diviziune”, a declarat Arkady Moshes, directorul programului dedicat Rusiei din cadrul Institutului Finlandez de Afaceri Internaționale. „După standardele lumii nordice, este o situație destul de gravă”.

Încă din vară, liderii europeni au discutat, fără prea mari progrese, dacă să numească un reprezentant care să negocieze direct cu Moscova în vederea încetării războiului din Ucraina. Dezbaterea a căpătat un caracter tot mai urgent pe măsură ce Donald Trump s-a apropiat de Moscova în ultimele săptămâni, în detrimentul Ucrainei.

Se preconizează că luna viitoare va avea loc la Abu Dhabi o nouă rundă de negocieri de pace, ceea ce trezește îngrijorarea guvernelor europene cu privire la riscul de a fi lăsate pe margine în cadrul unor negocieri care ar putea determina securitatea continentului pentru decenii întregi.

„Demersurile încep să pară foarte haotice”

„Există un consens general asupra faptului că trebuie să discutăm cu Putin, dar demersurile în acest sens încep să pară foarte haotice” a declarat un diplomat european de rang înalt, care a dorit să rămână anonim. „Prea mulți lideri cred că tocmai ei sunt cei care îl pot convinge pe Putin să negocieze”.

Anul acesta, ambasadorii britanic, francez și german au purtat discuții cu oficiali ruși, consilierul diplomatic principal al lui Emmanuel Macron s-a deplasat la Moscova, iar biroul președintelui Consiliului European, Antonio Costa, și-a continuat propriile demersuri de dialog cu Kremlinul.

Situația este cu totul diferită de izolarea diplomatică impusă lui Putin după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, când majoritatea liderilor europeni au evitat în mare măsură contactul direct cu Kremlinul. Chiar Stubb a declarat, în timpul campaniei sale prezidențiale din 2024, că nu ar răspunde la telefon dacă l-ar suna Putin.

În această săptămână, analiștii au atribuit o parte din repercusiunile convorbirii dintre Stubb și Store mesajelor contradictorii privind scopul real al acesteia. Prezentată inițial ca o încercare de a-i transmite lui Putin mesajele Ucrainei, convorbirea părea să aibă obiective mai ample.

Ulterior, Store a apărat decizia Norvegiei de a purta discuții directe cu liderul rus, invocând necesitatea gestionării stocurilor comune de pește din Marea Barents și menținerea securității de-a lungul frontierei comune dintre cele două țări. Stubb, la rândul său, a afirmat că discuția a avut și scopul de a preveni neînțelegerile dintre Rusia și vecinii săi nordici.

„Se pare că Stubb și Store nu reușesc să-și clarifice mesajul cu privire la faptul dacă era vorba doar de Ucraina sau și de propriile lor preocupări în materie de securitate”, a declarat Joel Linnainmaki, fost diplomat finlandez și analist la Helsinki.

„Dacă pare complicat, probabil că așa și este”.

Această confuzie reflectă o divergență mai amplă la nivel european cu privire la modul în care trebuie abordat Putin, chiar dacă guvernele rămân, în mare măsură, unite în sprijinul acordat Ucrainei.

„În ceea ce privește fondul problemei, există de fapt un nivel destul de ridicat de unitate în Europa, dar există opinii diferite cu privire la modul în care ar trebui abordată Rusia, la momentul potrivit pentru reluarea dialogului la cel mai înalt nivel și la cine ar trebui să se ocupe de acest lucru”, a declarat Kristi Raik, directoarea ICDS, un important think tank estonian.

Franța pledează de mult timp pentru menținerea unui canal de comunicare deschis cu liderul rus, în timp ce Germania și Marea Britanie au adoptat o atitudine mai prudentă. Statele baltice și Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, se tem că reluarea dialogului la nivel înalt ar putea atenua presiunea asupra Moscovei fără a obține concesii.

Chestiunea privind cine ar trebui să conducă orice inițiativă europeană s-a dovedit a fi controversată.

Xavier Bettel, ministrul de externe al Luxemburgului și unul dintre puținii lideri europeni care au menținut contactul telefonic cu Vladimir Putin după invazia pe scară largă, a amintit că a fost criticat de colegii săi europeni pentru că a luat această inițiativă.

„Unii colegi mi-au spus: cine e prim-ministrul luxemburghez de îndrăznește să vorbească cu președintele Rusiei și cu președintele Ucrainei? Sunteți o țară atât de mică”, a declarat el în cadrul unei conferințe desfășurate la Praga în luna mai. „Aceasta este, de asemenea, o problemă legată de mentalitatea unor țări care consideră că doar Franța, Germania sau SUA pot conduce discuțiile”.

Deocamdată, nicio personalitate nu dispune de un mandat clar pentru a negocia în numele celor 27 de state membre ale UE. În teorie, sarcina de a purta discuții cu Moscova i-ar putea reveni lui Kallas. Însă ea nu dispune de autoritatea necesară pentru a negocia în numele blocului fără un mandat din partea statelor membre, iar în capitalele europene s-a manifestat o frustrare tot mai mare față de serviciul diplomatic al UE, pe care ea îl conduce.

Kallas, fost prim-ministru estonian și unul dintre cei mai vehemenți critici ai Kremlinului din cadrul UE, este, de asemenea, considerată de mulți un interlocutor improbabil pentru Putin. Moscova a inclus-o pe lista persoanelor căutate, iar oficialii ruși au arătat clar că nu sunt deloc dispuși să colaboreze cu ea.

„Planul A al lui Putin”

Reinier van Lanschot, un europarlamentar olandez, a făcut apel la liderii UE să convoace un summit și să desemneze un singur reprezentant care să poarte discuții cu Putin.

El a spus: „UE trebuie să vorbească cu o singură voce, iar Ucraina trebuie să fie întotdeauna implicată. Dacă se țin cont de aceste două aspecte, atunci cred că este absolut logic ca Europa să se angajeze în negocieri”. El a recunoscut însă că va fi dificil să se ajungă la un acord unanim, orice propunere de numire putând fi blocată prin veto de către un singur stat membru.

Între timp, inițiativa nordică din această săptămână ar putea încuraja mai mulți politicieni europeni să-și creeze propriile canale de comunicare cu Moscova, a afirmat Linnainmaki.

„Este inevitabil ca politicienii din întreaga Europă să pună acum întrebarea: dacă finlandezii și norvegienii îl sună pe Putin, de ce nu ar face-o și țara noastră?”, a spus el.

Dincolo de întrebarea referitoare la cine ar trebui să discute cu Putin se află o întrebare și mai fundamentală: dacă are vreun rost ca Europa să poarte discuții cu el.

Raik a avertizat că Putin ar putea interpreta interesul brusc al Europei pentru reluarea dialogului ca un semn că Ucraina și aliații săi devin din ce în ce mai disperați, în contextul în care Kievul se confruntă cu o iarnă dificilă.

„Îngrijorarea mea este că, în viziunea Kremlinului, această măsură înseamnă că europenii sunt în dificultate, iar ucrainenii sunt în dificultate”, a spus ea. „Știind cum privește Putin Europa, cred că este mereu dornic să profite de ocazii pentru a crea diviziuni sau, cel puțin, impresia de diviziune”.

Relatarea Kremlinului privind conversația de marți nu a oferit prea multe indicii cu privire la vreo schimbare a cererilor maximaliste ale lui Putin pentru încheierea războiului.

Potrivit Financial Times, Putin a dedicat o parte a discuției pentru a le ține o prelegere liderilor nordici despre istoria slavă medievală, repetând argumente pseudoistorice folosite de multă vreme pentru a pune la îndoială dreptul Ucrainei de a exista ca stat independent.

Cu toate acestea, Moscova pare mai dispusă să ia în considerare implicarea Europei în procesul diplomatic de când trimisul special al SUA, Steve Witkoff, s-a întâlnit cu Putin la Sankt Petersburg săptămâna trecută.

Moshes a sugerat că Moscova începe să se sature de imprevizibilitatea președintelui american Donald Trump și se îndreaptă spre Europa ca alternativă, estimând că alegerile intermediare din SUA ar putea să-l slăbească politic pe președinte.

Însă faptul că Putin a acceptat să răspundă la apel nu trebuie confundat cu o disponibilitate de a face compromisuri, a avertizat Moshes.

„Asta nu înseamnă că ne îndreptăm în vreun fel spre un armistițiu, cu atât mai puțin spre pace, pentru că este clar că planul A al lui Putin este înfrângerea militară a Ucrainei”.

Citește și:

Zelenski, schimbare radicală de poziție în negocierile de pace. Anunțul liderului de la Kiev

Putin continuă tactica tragerii de timp în așteptarea „furtunii perfecte”. „Kievul ar putea face compromisuri inimaginabile”

Editor : A.M.G.