Cum ajută Rusia China să dezvolte drone mai performante. Ce dezvăluie un nou raport despre colaborarea militară dintre cele două țări

Cooperarea militară dintre Rusia și China depășește cu mult schimburile de componente și echipamente cu dublă utilizare. Cele două țări colaborează inclusiv la dezvoltarea dronelor, testarea unor tehnologii aerospațiale și cercetarea unor sisteme de luptă autonome, potrivit unui raport publicat de centrul american de analiză C4ADS. Documentul arată și că unii furnizori ai industriei ruse de apărare își mută producția în China, relatează Kyiv Independent. 

Raportul, publicat în octombrie, completează investigațiile anterioare ale publicației Kyiv Independent privind colaborarea militară dintre Moscova și Beijing în timpul invaziei pe scară largă a Ucrainei. C4ADS, o organizație nonprofit cu sediul la Washington, a analizat documente comerciale rusești, înregistrări ale companiilor, documente divulgate și studii academice.

Potrivit investigației, documentația tehnică rusească referitoare la drone lansate cu ajutorul rachetelor ar fi contribuit la dezvoltarea unor arme prezentate de China în 2025. În plus, instituții rusești au continuat să testeze machete de aeronave pentru Norinco, unul dintre cei mai mari producători chinezi de armament, și după începerea invaziei Ucrainei.

Cercetătorii din cele două țări dezvoltă, de asemenea, algoritmi care ar putea fi utilizați pentru coordonarea unor roiuri de drone de luptă. Raportul arată că această cooperare se extinde dincolo de livrările de componente, materii prime și utilaje din China către Rusia, incluzând și schimburi de tehnologii și cercetare comună. Totodată, Rusia a vândut Chinei vehicule de luptă aeropurtate și muniție, potrivit unor informații prezentate anterior de Kyiv Independent.

Cum ar fi contribuit tehnologia rusească la dezvoltarea dronelor chinezești

Unul dintre exemplele prezentate în raport este Asociația Științifică și de Producție SPLAV, principalul producător rus de sisteme de lansare multiplă a rachetelor. Compania este vizată de sancțiuni internaționale și restricții la export.

Documentele comerciale arată că SPLAV a trimis companiei chineze Norinco documentație tehnică pentru o „rachetă de recunoaștere” în perioada 2014–2015. Potrivit raportului, documente similare ar fi fost trimise din nou în aprilie 2022, la mai puțin de două luni de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei.

Racheta vizată ar fi, cel mai probabil, modelul rusesc 9M534, care eliberează o dronă de recunoaștere în timpul zborului.

În martie 2025, China a prezentat drona Feilong 60A, lansată cu ajutorul sistemului de rachete SR-5 al companiei Norinco și despre care se afirmă că poate opera în roiuri. Trei luni mai târziu, Norinco a testat și Sky Eye, o dronă lansată dintr-un tun. Ambele sisteme prezintă asemănări cu modelul rusesc 9M534.

C4ADS consideră că documentația tehnică rusească ar fi contribuit la accelerarea dezvoltării celor două sisteme chinezești. Organizația precizează însă că această concluzie se bazează în principal pe asemănările dintre armele rusești și cele chinezești.

Cooperarea nu se limitează la documentația tehnică. Institutul Central de Aerohidrodinamică din Rusia (TsAGI), o instituție de stat vizată de sancțiuni occidentale, a testat machete de aeronave chinezești în tunelurile sale aerodinamice și le-a returnat companiei Norinco împreună cu datele obținute. Acest lucru s-a întâmplat în cel puțin nouă rânduri, între 2022 și 2024, potrivit raportului.

Norinco se confruntă cu sancțiuni americane și restricții la export impuse de Japonia și Taiwan. În ultimul deceniu, compania și-a extins activitatea și în domeniul dronelor militare.

Cercetare comună pentru roiuri de drone

Colaborarea dintre Rusia și China se extinde și la universități și institute de cercetare. Potrivit C4ADS, dronele și celelalte sisteme fără pilot au devenit un domeniu tot mai important al cercetării comune dintre oamenii de știință din cele două țări.

Cercetătorii chinezi și ruși au semnat împreună 86 de lucrări academice despre drone și alte sisteme fără pilot în perioada 2022–2026, în medie aproximativ 17 pe an. Prin comparație, între 2009 și 2021 au publicat doar 36 de lucrări de acest tip, aproximativ trei pe an.

Evgheni Neretin, șef de departament la Institutul de Aviație din Moscova, a semnat mai multe studii împreună cu cercetători afiliați unor laboratoare chineze din domeniul apărării, care au finanțat și cercetările.

Lucrările analizează algoritmi pentru luptele autonome cu drone și tehnologii care permit mai multor aparate să zboare în formație în timp ce urmăresc ținte. Astfel de sisteme ar putea reprezenta o componentă de bază pentru coordonarea roiurilor de drone.

În iunie 2025, guvernul chinez a aprobat înființarea unui institut educațional comun între Institutul de Aviație din Moscova, sancționat de Statele Unite și Uniunea Europeană, și Universitatea Politehnică de Nord-Vest din China, o instituție cu legături cu armata chineză, supusă restricțiilor la export impuse de SUA și Japonia.

Producători ruși își mută activitatea în China

Raportul C4ADS arată că unii producători ruși de utilaje industriale și cipuri își mută producția în China, o evoluție care ar putea ajuta industria rusă de apărare să facă față sancțiunilor occidentale.

Stankomashstroy, un producător rus de mașini-unelte vizat de sancțiuni, intenționează să mute producția de utilaje avansate, cu cinci axe, într-un parc industrial din provincia chineză Shaanxi.

În 2025, compania a vândut echipamente fabricii Votkinsk, care produce rachete balistice, și uzinei electromecanice Kupol din Ijevsk, producătoare de sisteme de apărare antiaeriană și drone de atac cu rază lungă de acțiune.

Un alt exemplu este Element, producător rus de semiconductori aflat sub sancțiuni. Compania de stat a înființat cel puțin patru filiale în China în 2025 și a început să asambleze acolo seturi de cipuri. În 2026, Element a cumpărat și drepturi de proprietate intelectuală pentru tehnologii de electronică de putere de la compania chineză Shijiazhuang Tonhe Electronics, activă în industria de apărare.

Potrivit C4ADS, aceste mutări ar putea permite companiei Element să producă microelectronice de uz militar în pofida sancțiunilor și restricțiilor occidentale la export. Ele se înscriu și într-o inițiativă recentă a Kremlinului de dezvoltare a industriei ruse de semiconductori.

O alianță militară tot mai strânsă

Raportul C4ADS aduce noi detalii despre parteneriatul dintre China și Rusia, documentat anterior de Kyiv Independent.

Deși Beijingul susține oficial că este neutru în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, China rămâne principalul partener comercial al Moscovei, un cumpărător major de petrol și un furnizor important de echipamente cu dublă utilizare.

Potrivit unor documente divulgate ale companiei ruse Rostec, China a cumpărat din Rusia vehicule de luptă aeropurtate, muniție și sisteme de parașute după începerea invaziei pe scară largă a Ucrainei. În timpul războiului, zeci de ofițeri chinezi și angajați ai industriei de armament au vizitat Rusia pentru a negocia tranzacțiile.

Investigații separate ale Kyiv Independent au arătat că furnizorii chinezi au contribuit la menținerea producției rusești de rachete și drone.

Utilajele industriale livrate în principal din China au susținut extinderea fabricii Votkinsk, unde sunt produse rachete balistice, inclusiv rachete intercontinentale.

Companii din China și Hong Kong au furnizat, de asemenea, componente producătorului dronelor de atac rusești Lancet. Aceste companii continuă să reprezinte principalul canal prin care Rusia obține cipuri occidentale utilizate în armamentul său.

Editor : C.S.