Cum a încercat o firmă din România să manipuleze alegerile din Serbia în favoarea lui Vucic. Anchetă BBC World Service

BBC World Service a descoperit zeci de pagini de Facebook care, în ultima lună, în perioada premergătoare alegerilor parlamentare anticipate din Serbia, au publicat reclame politice plătite îndreptate împotriva mișcării studențești, conținând acuzații nefondate.

Deși au conținut politic, aceste reclame nu menționează în mod clar cine le-a plătit, o cerință prevăzută de politica Meta, compania care deține Facebook.

Un total de 56 de pagini, identificate de BBC, au difuzat cel puțin 90 de reclame pe diverse platforme Meta între mijlocul lunii septembrie și mijlocul lunii octombrie.

Meta a eliminat 47 de reclame de pe paginile monitorizate de BBC în ultima lună.

În toate cazurile, agentul de publicitate nu le-a etichetat ca fiind conținut referitor la „probleme sociale, alegeri sau politică”.

Atunci când o reclamă este eliminată, mai multe date despre aceasta devin disponibile în Biblioteca de reclame Meta.

Deși Legea privind finanțarea activităților politice interzice finanțarea din străinătate a oricărei forme de publicitate politică, BBC a constatat că toate aceste reclame au fost plătite în moneda națională: până la data de 16 octombrie, suma totală se ridica la cel puțin 29.437 de lei (aproximativ 5.500 de euro).

Conform datelor furnizate de Meta, cel puțin trei dintre reclame au fost plătite de o singură companie românească.

În spatele fiecărui anunț plătit de pe Facebook se află o pagină.

Aceste anunțuri, sub formă de text, fotografii sau videoclipuri, pot fi direcționate către un public specific, mult mai larg decât cel pe care pagina l-ar atinge în mod normal.

Publicitatea politică pe platformele Meta este permisă în Serbia, dar regulile de transparență depind de cine finanțează campania.

Partidele politice trebuie să raporteze cheltuielile de campanie, în timp ce așa-numitele părți terțe sunt obligate să notifice Agenția Anticorupție înainte de a cheltui mai mult decât pragul stabilit pentru o campanie online.

Până în prezent, însă, nimeni nu s-a înregistrat.

Afirmații nefondate despre opoziție sub pretextul nostalgiei

Majoritatea acestor pagini au fost deschise pe 9 și 10 septembrie, chiar în momentul în care au fost convocate alegerile.

Fotografiile de profil sunt generate de inteligența artificială, iar numele nu au nicio legătură cu politica, cum ar fi „Parfumul grădinii bunicii” sau „Subiecte pentru pauza de cafea”.

Aceste 56 de pagini au fost foarte active: au publicat peste 800 de videoclipuri scurte care vizau candidații listei „Studenții pentru victorie” la Adunarea Națională a Serbiei și politicieni din opoziție.

Unele dintre aceste videoclipuri au milioane de vizualizări, în timp ce paginile sunt urmărite de doar câteva zeci de persoane.

Promovarea video plătită este utilizată pentru a ajunge la un public mai larg.

„Prin plata reclamelor, ajungi la un public mult mai larg decât în cazul conținutului organic”, a declarat pentru BBC Sam Jeffers, fondatorul organizației Who Targets Me, care militează pentru transparență în publicitatea politică.

Acest lucru permite, de asemenea, transmiterea de mesaje țintite către anumite grupuri demografice, adaugă el.

Un purtător de cuvânt al Facebook subliniază că „agenții de publicitate care doresc să difuzeze reclame despre probleme sociale, alegeri sau politică trebuie să treacă printr-un proces de autorizare și să dezvăluie cine a plătit pentru reclamă”.

Unele dintre reclamele pe care le-am semnalat fuseseră eliminate chiar înainte ca BBC să îi contacteze, iar „am eliminat, de asemenea, toate celelalte care au fost publicate fără autorizația și dezvăluirea necesare”, a adăugat el.

Scurtele videoclipuri se concentrează adesea pe figuri proeminente din mișcarea studențească, care sunt frecvent prezentate ca fiind violente sau iresponsabile.

În unele cazuri, candidații sunt acuzați de abuz de funcție sau de bani, dar fără nicio dovadă.

Un videoclip cu milioane de vizualizări s-a concentrat asupra credinței musulmane a candidatei din opoziție, Sanela Ramadanović.

Pe tot parcursul lunii octombrie, acesta a circulat pe mai multe pagini, însoțit de întrebarea: „Ea să conducă Serbia?”.

Aceste videoclipuri au fost urmate de sute de comentarii pline de ură.

Multe dintre videoclipuri au un format ușor de recunoscut: un ecran împărțit, cu un videoclip în jumătatea superioară și un vorbitor în jumătatea inferioară, care pare să citească de pe un teleprompter.

Deși fețele par reale, vocea și gesturile nu par naturale pentru un vorbitor de limbă sârbă.

Întreaga investigație a jurnaliștilor BBC poate fi citită AICI. 

Editor : A.R.