STB a ajuns în insolvență după ani în care tarifele reduse, costurile tot mai mari, subvențiile insuficiente și problemele de administrare au alimentat un circuit al datoriilor, arată o analiză Frames. Compania avea plăți restante de aproximativ 1,14 miliarde de lei la sfârșitul anului 2025, iar administratorul judiciar estimează datoriile totale, cu penalități, la peste trei miliarde de lei. Analiștii susțin că reorganizarea trebuie să schimbe modelul de funcționare, nu doar să reeșaloneze obligațiile acumulate.

Tribunalul București a deschis procedura generală de insolvență a Societății de Transport București pe 8 septembrie 2026, la a doua solicitare depusă de companie. Prima cerere a fost respinsă din cauza documentației incomplete.

Autobuzele, tramvaiele și troleibuzele continuă să circule, însă compania cu peste 9.000 de angajați funcționează acum sub controlul unui administrator judiciar. Cheltuielile sunt verificate, contractele pot fi renegociate, iar datoriile trebuie incluse într-un plan de reorganizare.

„Insolvența STB nu este un accident și nici o surpriză. Este rezultatul unui deceniu în care transportul public a fost tratat ca un serviciu social nelimitat, fără o legătură reală între cost, calitate și preț. Problema nu a apărut în 2026, doar a devenit imposibil de ascuns", afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Citește și: VIDEO „STB este o societate de familie”. Aproape jumătate dintre angajați ar fi rude între ei. Ce prevedea vechiul contract colectiv de muncă

Cum s-a format circuitul datoriilor

Frames arată că STB a funcționat timp de mai mulți ani cu pierderi structurale. Prețul unei călătorii a rămas la 1,3 lei mai mult de un deceniu, apoi a crescut la trei lei în 2021, în timp ce cheltuielile cu salariile, energia, combustibilul și mentenanța au continuat să urce.

Diferența dintre venituri și costurile de operare a fost acoperită din subvenția acordată de Primăria Capitalei. Aceasta a crescut de la aproximativ 505 milioane de lei în 2015 la peste 1,2 miliarde de lei în 2020. În prezent, potrivit analizei, transportul public de suprafață consumă aproximativ o treime din bugetul municipalității.

Subvențiile nu au acoperit integral costurile, iar societatea a acumulat restanțe către furnizori și bugetul de stat. Datoriile au generat penalități și popriri, astfel că o parte dintre banii primiți de la Primărie era blocată pentru obligațiile vechi și nu mai putea fi folosită pentru activitatea curentă.

În toamna acestui an, ANAF a pus sechestru pe sediul companiei, iar Primăria Capitalei a garantat o datorie fiscală cu aproape 400 de autobuze, mai arată analiza.

Frames indică și probleme de administrare: contracte considerate dezavantajoase, o structură de personal supradimensionată în zona administrativă, costuri mari pentru întreținerea flotei și cazuri de furt de combustibil investigate penal.

„Când doar 18% din costul transportului este acoperit din bilete, iar restul vine din buget fără reguli clare de performanță, compania nu mai are niciun motiv să fie eficientă. Fiecare problemă se rezolvă cu o subvenție mai mare, până în ziua în care bugetul nu mai poate plăti", explică Adrian Negrescu.

Ce trebuie să rezolve administratorii judiciari

Prima provocare este menținerea transportului public în funcțiune pe durata reorganizării. Salariile, combustibilul și mentenanța trebuie plătite fără întrerupere, deoarece serviciul nu poate fi suspendat.

Intrarea în insolvență oprește executările silite și popririle asupra conturilor, astfel că banii primiți pentru activitatea curentă pot fi folosiți pentru operare. Datoriile vechi urmează să fie achitate eșalonat, în condițiile stabilite prin planul de reorganizare.

A doua problemă este reducerea costurilor. Primele măsuri anunțate includ acordarea a 796 de preavize de concediere și desființarea a 919 posturi vacante. Administratorii pot renegocia sau denunța contractele considerate dezavantajoase, în condițiile prevăzute de procedura insolvenței.

A treia provocare este negocierea cu firmele și instituțiile care au de recuperat bani de la STB. Tabelul preliminar al creanțelor a fost publicat, iar prima adunare a creditorilor este programată pentru 17 noiembrie.

Planul de reorganizare trebuie să prezinte modalitatea în care creditorii își vor recupera cel puțin o parte din creanțe, inclusiv prin reducerea sau eliminarea unor penalități.

Citește și: EXCLUSIV STB a acumulat 484 de ani de concedii medicale într-un an. Borza: „Vom sesiza și Parchetul, și Casa Națională de Asigurări de Sănătate”

Cum este finanțat transportul în alte orașe europene

Nicio mare rețea europeană de transport public nu se finanțează integral din vânzarea biletelor, subliniază Frames. Diferențele față de București țin de proporția suportată de călători, transparența subvențiilor și indicatorii de performanță impuși operatorilor.

La Viena, Wiener Linien cheltuiește anual aproximativ două miliarde de euro pentru operare și dezvoltare, iar circa 700 de milioane de euro provin din bilete și abonamente. Gradul de acoperire a costurilor ajunge astfel la aproximativ 35%, aproape dublu față de STB.

Abonamentul anual de 365 de euro, devenit un simbol al transportului public vienez, a fost scumpit în 2026 la 467 de euro. Din 2027, tarifele ar urma să fie ajustate automat în funcție de inflație. O călătorie simplă costă 3,20 euro, față de echivalentul a aproximativ 0,60 euro în București.

În Germania, Deutschlandticket permite călătorii nelimitate cu transportul local și regional. Prețul abonamentului a crescut de la 49 de euro pe lună în 2023 la 63 de euro în 2026 și ar urma să ajungă la 66,80 euro în 2027. Guvernul federal și landurile contribuie fiecare cu câte 1,5 miliarde de euro anual pentru susținerea sistemului.

Tallinn aplică un model diferit: transportul este gratuit pentru rezidenții înregistrați în oraș și este finanțat din taxele locale plătite de aceștia. Analiza Frames subliniază însă că un asemenea sistem necesită un buget local solid și un control strict al cheltuielilor.

Ce soluții propune Frames pentru STB

Potrivit analizei, ieșirea din insolvență presupune mai mult decât reeșalonarea datoriilor. Primăria Capitalei și STB ar trebui să încheie un contract de serviciu public cu indicatori clari privind numărul kilometrilor parcurși, punctualitatea, curățenia și calitatea transportului.

Costul pe kilometru ar trebui publicat și comparat anual cu cel al operatorilor din alte orașe. În același timp, gratuitățile acordate pensionarilor, elevilor și altor categorii ar trebui evidențiate și plătite separat din buget, nu incluse în pierderile companiei.

Frames propune și introducerea unui tarif predictibil, ajustat gradual în funcție de inflație, în paralel cu reducerea costurilor și îmbunătățirea serviciilor. Ținta indicată este ca veniturile din bilete și abonamente să acopere, pe termen mediu, 30-35% din costurile de operare.

Propunerea de majorare a prețului unei călătorii de la trei la cinci lei a fost respinsă în această vară de Consiliul General. Analiștii consideră că o scumpire nu ar trebui aplicată brusc și fără condiții, ci corelată cu investițiile și calitatea oferită călătorilor.

Reducerea cheltuielilor ar putea veni și din introducerea benzilor dedicate, care cresc viteza vehiculelor și permit menținerea programului cu mai puține autobuze și șoferi. Frames recomandă, de asemenea, electrificarea flotei, monitorizarea digitală a consumului de combustibil, integrarea biletelor STB și Metrorex și utilizarea prioritară a fondurilor europene pentru modernizarea vehiculelor și depourilor.

„Bucureștenii nu cer un transport gratuit, cer un transport care funcționează. Experiența europeană arată că oamenii acceptă un bilet mai scump atunci când văd autobuze noi, benzi dedicate și intervale scurte între vehicule. Insolvența poate fi momentul de resetare a STB, dar doar dacă este folosită pentru a schimba modelul, nu doar pentru a șterge datorii și a o lua de la capăt", concluzionează Adrian Negrescu.

Editor : A.D.

Source: Digi24 · Andreea Dobra

At a glance

Topic
World
Country
🇷🇴 RO
Publisher language
RO
Added to Allnira