Atacurile rusești asupra infrastructurii energetice au provocat întreruperi masive de curent în Kiev, unde unele locuințe au electricitate doar patru ore pe zi, iar altele au rămas în beznă până la 37 de ore consecutiv. În timp ce Rusia continuă să lovească infrastructura Ucrainei, primarul Vitali Kliciko este criticat pentru lipsa pregătirilor în vederea sezonului rece. Președintele Volodimir Zelenski îl acuză că administrația municipală nu a luat măsurile necesare, iar disputa dintre cei doi riscă să amplifice tensiunile politice din capitală, arată The Guardian.
Maksym Bakhmatov, șeful unuia dintre cele mai mari districte ale Kievului, nu s-a ferit să indice responsabilii pentru întreruperile masive de curent care îi afectează pe cei aproximativ 600.000 de locuitori ai zonei pe care o conduce.
„În primul rând, din cauza lui Putin”, a declarat el din biroul său din districtul Desnianski, o zonă muncitorească situată pe malul stâng al Kievului. „În al doilea rând, din cauza lipsei unei gestionări adecvate din partea primarului, Vitali Kliciko. Asta e tot.”
Poate părea nedrept să fie învinuit un primar care conduce un oraș aflat în război și care este atacat zilnic cu rachete balistice și drone rusești pentru criza energetică ce afectează acum marile centre urbane din Ucraina.
Printre cele mai grav afectate orașe se numără Kievul, unde numeroase locuințe au în prezent energie electrică doar aproximativ patru ore pe zi. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât iarna nu a început încă, iar temperaturile negative vor pune o presiune și mai mare asupra infrastructurii rămase funcționale.
În această săptămână, Rusia a lovit cu rachete balistice două poduri importante din Kiev, care traversează râul Nipru, amenințând să izoleze cele două părți ale orașului. Atacurile fac parte dintr-o strategie mai amplă despre care se afirmă că urmărește separarea părții de vest a Ucrainei de cea de est.
Criticii susțin însă că administrația capitalei nu s-a pregătit pentru o criză energetică de asemenea amploare, deși existau semnale clare că Moscova urma să atace infrastructura Kievului pentru a face orașul tot mai greu de locuit.
Bakhmatov a declarat că unele locuințe au rămas fără electricitate până la 37 de ore consecutive. În calitate de șef de district, el susține că nu dispune de bugetul și finanțarea necesare pentru proiecte de amploare care, în opinia sa, ar fi trebuit începute în ultimii cinci ani. Printre acestea se numără descentralizarea producției de energie electrică și identificarea unor soluții alternative care să permită orașului să reziste unei noi ierni marcate de atacurile rusești.
„Nu dispunem de generatoare alternative pentru a produce energie electrică în interiorul orașului Kiev. Nu s-a construit nimic în acest sens, iar în prezent ne confruntăm cu o situație în care orașul este aproape de colaps”, a spus el.
Manifestații împotriva primarului Kliciko
O manifestație politică rară în timpul războiului, organizată luna trecută la Kiev, a adunat aproximativ 500 de persoane pe strada Hreșciatik, în centrul orașului. Participanții l-au acuzat pe primarul Vitali Kliciko de o serie de eșecuri, printre care și modul în care a gestionat pregătirile pentru criza energetică.
„Kievul este în beznă - Kliciko va fi knock-out”, scria pe unul dintre pancartele afișate la protest, o aluzie la trecutul primarului ca fost campion de box.
Mai îngrijorătoare decât manifestația ar putea fi presiunea politică tot mai mare exercitată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care l-a acuzat pe Kliciko că nu a pregătit orașul pentru sezonul rece.
„Situația este cea mai gravă la Kiev - oamenii și întreprinderile se confruntă cu întreruperi prelungite de curent electric și apă, iar provocările sunt extrem de serioase”, a scris Zelenski săptămâna trecută, criticând direct administrația capitalei. „De fapt, acestea sunt consecințele eșecului de a pune în aplicare deciziile la nivel municipal privind pregătirile pentru sezonul de încălzire, precum și ale acestei operațiuni rusești împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei.”
Kliciko s-a apărat în aceeași zi și a pus sub semnul întrebării capacitatea administrației locale de a opri atacurile rusești.
„Cum ar trebui Kievul să oprească operațiunea specială rusă împotriva sistemului energetic ucrainean?”, a întrebat primarul.
Ziarul The Guardian a relatat anterior despre planuri rusești interceptate care vizau transformarea Kievului într-un oraș nelocuibil. Acestea prevedeau atacuri cu drone specializate asupra centralelor electrice și substațiilor, care ar fi putut întrerupe alimentarea cu energie electrică, încălzirea, apa și chiar funcționarea sistemelor de canalizare. Scopul ar fi fost provocarea unor „deteriorări ale condițiilor sanitare și exodul forțat al locuitorilor din orașe”.
Guvernul central al Ucrainei este responsabil pentru apărarea majorității centralelor electrice de mari dimensiuni și a altor obiective importante din infrastructura energetică. Totodată, din cauza rețelei centralizate a țării, autoritățile centrale au responsabilitatea de a încerca să mențină alimentarea cu energie electrică și apă în orașele din întreaga țară.
Vitali Kliciko a acuzat guvernul central că încearcă să transfere responsabilitatea asupra administrației sale.
„Mantra guvernului central conform căreia Kievul este cel mai grav afectat, precum și manipulările și minciunile sale constante, reprezintă o poveste nefericită”, a scris primarul. „Pentru că, în încercările sale de a scăpa de Kliciko prin orice mijloace necesare… guvernul central distruge, de fapt, Kievul.”
Conflictul dintre Zelenski și Kliciko, unul vechi
Volodimir Fesenko, un analist politic cu experiență, a declarat că „conflictul dintre Zelenski și Kliciko este foarte vechi și foarte personal”.
Disputa datează din perioada în care Volodimir Zelenski era comediant și îi ironiza pe membrii elitelor ucrainene, printre care și pe Kliciko. Tensiunile au continuat și după ce Zelenski a devenit președinte, în 2019. Potrivit analistului, nu se știe ca cei doi să se fi întâlnit personal de când Zelenski a preluat funcția.
„Orașul nu este cu adevărat pregătit în comparație cu alte orașe, cum ar fi, de exemplu, Harkiv”, a spus Fesenko, indicând că nu au fost respectate mai multe promisiuni ale administrației din Kiev, inclusiv cele privind construirea unui număr mai mare de adăposturi antiaeriene.
Totuși, analistul a subliniat că guvernul central are, la rândul său, responsabilitatea de a apăra infrastructura majoră, inclusiv podurile. În plus, a adăugat el, Vladimir Putin pare să fi „luat o decizie conștientă de a încerca să ne distrugă”.
Înlăturarea lui Kliciko din funcția de primar ar fi dificilă, însă biroul lui Zelenski a luat în calcul în trecut posibilitatea de a-i retrage acestuia autoritatea asupra unei mari părți din infrastructura orașului. Fesenko a precizat că nu este clar dacă planurile sunt în continuare analizate și dacă președintele ar fi dispus să riște amplificarea haosului politic într-un moment deja tensionat.
„Există un risc pentru Kliciko în acest moment. Vom vedea dacă Volodimir Zelenski va merge până la capăt cu eforturile de a-l înlătura, dar probabil că aceasta nu este cea mai importantă problemă politică a Ucrainei în acest moment”, a spus analistul.
Participanții la protestul de luna trecută au ținut să precizeze că nu vor ca manifestația lor să fie interpretată drept o contribuție la eforturile Rusiei de a destabiliza politic Ucraina. Cu toate acestea, nemulțumirea față de primar a fost evidentă.
„Am învățat în Ucraina că schimbările vin, de obicei, doar când izbucnește focul”, a declarat o protestatară cu părul vopsit roșu și o haină lungă albastră, care s-a prezentat drept Maryana. Întrebată ce înțelege prin „foc”, aceasta a răspuns: „Cocktailuri Molotov”.
Harkivul, o altă provocare pentru autoritățile ucrainene
Harkiv, aflat la aproximativ cinci ore de mers cu mașina spre est de Kiev și la doar 30 de kilometri de granița cu Rusia, se confruntă cu o amenințare și mai mare din cauza atacurilor rusești.
Într-un interviu acordat la Harkiv, primarul Ihor Terekhov a declarat că orașul se confruntă cu o situație mai dificilă decât Kievul și alte centre urbane din Ucraina, din cauza amenințării reprezentate de rachetele rusești. El a vorbit și despre lipsa „catastrofală” a fondurilor necesare pentru pregătirile în vederea sezonului rece.
„Am pornit pe calea descentralizării sistemului care asigură serviciile de utilități, precum și serviciile energetice”, a spus Terekhov.
Planul presupune reducerea dependenței orașului de rețeaua electrică centralizată prin crearea unor „insule energetice”. Acestea ar urma să fie formate din generatoare mici, alimentate cu combustibil, capabile să asigure energia necesară serviciilor esențiale. Proiectul include și instalarea unor cazane modulare și identificarea altor soluții alternative.
„Este un proces foarte costisitor și care necesită mult timp”, a explicat primarul.
La Kiev, biroul lui Bakhmatov era întunecat în timpul interviului. Pe unul dintre pereți se afla o hartă a districtului pe care îl conduce, iar în încăpere erau afișate numeroase mesaje critice la adresa lui Vitali Kliciko.
Bakhmatov nu și-a ascuns opoziția față de actualul primar și a afirmat chiar că ar putea fi un înlocuitor potrivit. Totuși, el a spus că principala sa preocupare este reprezentarea locuitorilor districtului său.
Cu o populație de aproximativ 600.000 de persoane, zona pe care o conduce ar putea fi considerată unul dintre cele mai mari orașe din Ucraina. Pentru locuitorii săi nu există însă un plan de evacuare viabil, iar aceștia trebuie să găsească soluții pentru a supraviețui unei ierni reci și întunecate.
„Avem nevoie de ajutor cu generatoarele, cu alimentele, cu centralele electrice și așa mai departe. Ajutați-ne, pur și simplu”, a transmis Bakhmatov.
Source: Digi24 · Claudia Ariton
At a glance
- Topic
- World
- Country
- 🇷🇴 RO
- Publisher language
- RO
- Added to Allnira