Copiii și adolescenții din Statele Unite sunt expuși anual la aproape 4.000 de mesaje publicitare despre alimente și băuturi pe platformele digitale, iar aproximativ 92% dintre produsele alimentare analizate nu îndeplinesc criteriile nutriționale pentru o alimentație sănătoasă.

Acestea sunt concluziile unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Illinois din Chicago, publicat pe 9 noiembrie 2026 în revista științifică JAMA Pediatrics. TikTok și YouTube se numără printre principalele platforme prin care reclamele ajung la tineri, informează Medical Express.

Expunere și mesaje de promovare

Cercetarea a analizat expunerea copiilor și adolescenților la mesajele de promovare a alimentelor în mediul digital, inclusiv pe rețelele sociale, în jocurile pentru telefoane mobile și pe site-urile accesate de aceștia.

Studiul a fost coordonat de Lisa Powell, directoarea programului de cercetare în domeniul politicilor alimentare de la Universitatea Illinois din Chicago.

Pentru a observa ce tipuri de reclame întâlnesc tinerii în timpul activităților obișnuite, cercetătorii au înregistrat ecranele telefoanelor și tabletelor utilizate de 1.011 copii și adolescenți cu vârste între 8 și 17 ani.

Fiecare participant a fost monitorizat timp de 30 de minute, în timp ce folosea dispozitivul pentru activități recreative.

Pe baza acestor observații și a timpului zilnic petrecut în fața ecranelor, specialiștii au estimat numărul mesajelor publicitare la care sunt expuși tinerii într-un an.

Adolescenții pot vedea peste 10.000 de mesaje publicitare despre alimente într-un singur an

Rezultatele arată că nivelul expunerii crește considerabil odată cu vârsta.

În cazul copiilor cu vârste între 8 și 12 ani, cercetătorii au estimat o expunere mediană de 1.427 de mesaje publicitare despre alimente și băuturi într-un an.

Pentru adolescenții între 13 și 17 ani, numărul estimat a ajuns la 10.107 mesaje anual.

La nivelul întregului grup analizat, valoarea mediană a fost de 3.883 de expuneri pe an.

Cercetarea a identificat și diferențe în funcție de sex și de nivelul de educație al părinților.

Fetele au avut un nivel mai ridicat de expunere decât băieții, iar copiii ai căror părinți sau tutori nu absolviseră studii universitare au întâlnit mai multe mesaje publicitare decât cei proveniți din familii cu părinți care aveau studii superioare.

Participanții au declarat că petrec, în medie, aproximativ 3,7 ore pe zi folosind telefoane sau tablete pentru activități care nu au legătură cu școala.

TikTok și YouTube, principalele platforme prin care reclamele ajung la tineri

Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului este că majoritatea mesajelor de promovare a alimentelor nu mai ajung la copii prin formele tradiționale de publicitate, ci prin intermediul platformelor digitale.

Aproximativ 83% dintre expunerile la marketing alimentar identificate de cercetători au avut loc pe rețelele sociale.

TikTok a reprezentat 30,4% din totalul expunerilor analizate, iar YouTube, 22,6%. Împreună, cele două platforme au concentrat peste jumătate dintre mesajele de promovare observate.

Jocurile pentru telefoane mobile au reprezentat aproximativ 14% din expuneri, în timp ce navigarea pe internet și alte platforme au contribuit cu aproximativ 3,5%.

Spre deosebire de publicitatea tradițională, mesajele comerciale din mediul digital pot fi integrate în videoclipuri, postări, jocuri sau materiale publicate de influenceri.

Astfel, promovarea produselor alimentare poate fi mai greu de diferențiat de conținutul obișnuit pe care copiii îl urmăresc.

Fast-food-ul, dulciurile și băuturile domină reclamele la care sunt expuși copiii

Cercetătorii au analizat aproape 7.000 de produse alimentare și băuturi identificate în mesajele de promovare.

Cele mai frecvente categorii au fost:

  • Produsele de tip fast-food – 28,8%.
  • Dulciurile – 20,4%.
  • Băuturile – 20,1%, cu băuturile carbogazoase reprezentând cea mai mare subcategorie.

În cazul produselor alimentare comercializate în afara restaurantelor, precum gustările și alimentele care pot fi cumpărate din magazine, 91,6% nu au respectat standardele nutriționale utilizate de Organizația Panamericană a Sănătății.

Aceste standarde evaluează caracteristicile nutriționale ale alimentelor, inclusiv conținutul de zahăr, sare și grăsimi.

Potrivit cercetătorilor, expunerea frecventă la promovarea unor produse bogate în zaharuri libere, sodiu și grăsimi saturate reprezintă un motiv de îngrijorare pentru sănătatea copiilor.

Obiceiurile alimentare dezvoltate în copilărie și adolescență pot influența sănătatea pe termen lung, inclusiv riscul de obezitate, diabet de tip 2 și boli cardiovasculare.

Studiul a măsurat însă expunerea la marketing, nu efectele directe ale acestor reclame asupra alimentației sau sănătății participanților.

Aproape jumătate dintre mesajele de promovare nu sunt reclame plătite

Un alt rezultat important privește modul în care produsele alimentare sunt promovate în mediul digital.

Aproximativ 52,4% dintre expunerile analizate au provenit din publicitate plătită, fie direct de companii, fie prin intermediul unor terți sponsorizați.

În schimb, aproape 44% au fost generate de conținut care nu reprezenta publicitate plătită în mod direct, precum postările utilizatorilor, materialele distribuite pe rețelele sociale sau conținutul apreciat și redistribuit.

Această situație complică monitorizarea publicității alimentare adresate minorilor.

Lisa Powell a explicat că, în cazul televiziunii, identificarea și reglementarea reclamelor plătite sunt relativ simple. În mediul digital, însă, promovarea produselor este integrată în forme variate de conținut, ceea ce face reglementarea mai dificilă.

Cercetătorii au constatat și că aproape jumătate dintre produsele alimentare promovate proveneau de la companii participante la un program voluntar al industriei alimentare americane, destinat limitării publicității adresate copiilor.

Autorii consideră că rezultatele ridică semne de întrebare privind eficiența autoreglementării industriei.

Cercetătorii cer măsuri mai eficiente pentru protejarea copiilor

Potrivit autorilor, studiul oferă una dintre cele mai ample imagini asupra expunerii copiilor la marketingul alimentar în mediul digital, bazată pe înregistrarea în timp real a activității de pe dispozitivele mobile.

Există însă și limite.

Cercetarea a urmărit doar utilizarea telefoanelor și tabletelor, fără să includă expunerea prin televizoare sau alte dispozitive.

În plus, participanții nu au putut folosi aplicațiile de mesagerie în timpul monitorizării, ceea ce ar fi putut influența timpul petrecut pe rețelele sociale și în jocuri.

De asemenea, cercetătorii nu exclud posibilitatea ca unii participanți să își fi modificat comportamentul online deoarece știau că activitatea lor era înregistrată.

Chiar și în aceste condiții, autorii consideră că rezultatele evidențiază amploarea promovării alimentelor nesănătoase către copii și adolescenți.

Concluzia studiului este că protejarea minorilor în mediul digital necesită o analiză mai atentă a publicității alimentare, inclusiv a promovării care apare prin postări obișnuite și conținut distribuit de utilizatori, nu doar prin reclame plătite.

Cercetarea a fost realizată în Statele Unite, astfel că valorile estimate nu pot fi extrapolate automat la copiii și adolescenții din România.

Editor : Sebastian Eduard

Source: Digi24 · Sebastian Eduard

At a glance

Topic
World
Country
🇷🇴 RO
Publisher language
RO
Added to Allnira