Controlul respirației pentru iradierea precisă a ficatului

Ficatul se deplasează odată cu mușchiul diafragm în timpul respirației, iar această mișcare trebuie luată în calcul atunci când o tumoră hepatică este tratată prin radioterapie. Tehnologiile moderne permit controlul poziției pacientului și al mișcărilor respiratorii, pentru administrarea cât mai precisă a dozei de radiație. Aflăm mai mult despre tehnicile de control al respirației în iradierea hepatică de la Dr. Șerban Andrei, medic specialist radioterapie.

SGRT, sau radioterapia ghidată de suprafața corporală, utilizează sisteme optice care urmăresc în timp real poziția și mișcările suprafeței corpului. Tehnologia poate contribui la poziționarea pacientului înaintea ședinței și la monitorizarea mișcărilor respiratorii în timpul iradierii. În tratamentul tumorilor hepatice, SGRT poate identifica abaterile față de poziția stabilită și poate permite întreruperea iradierii atunci când mișcarea depășește limitele acceptate. Pentru localizarea precisă a tumorii din interiorul ficatului, monitorizarea suprafeței corporale este corelată cu metodele de ghidaj imagistic.

Radioterapia DIBH presupune administrarea radiației în timp ce pacientul își ține respirația după o inspirație profundă, pentru a limita deplasarea organelor în timpul tratamentului. Această tehnică poate fi utilizată la pacienți selectați pentru a obține o poziție mai stabilă și reproductibilă a ficatului în timpul iradierii. Prin radioterapia DIBH, asociată cu sisteme de monitorizare și verificare imagistică, medicii pot concentra mai precis radiația asupra țintei și pot reduce expunerea unor țesuturi sănătoase din apropiere. Aplicarea metodei depinde de localizarea leziunii și de capacitatea pacientului de a menține repetat respirația în condiții controlate.

Editor : A.D.V.