Consiliul Europei cere „dezarmarea” inteligenței artificiale: Mașinile influențează tot mai mult deciziile în războaie

Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Michael O’Flaherty, a cerut adoptarea urgentă a unui tratat internațional obligatoriu care să reglementeze utilizarea armelor autonome, avertizând că inteligența artificială influențează tot mai mult deciziile militare, inclusiv pe cele privind identificarea și atacarea țintelor. Oficialul atrage atenția că unele sisteme pot selecta și ataca ținte fără intervenție umană, iar oamenii riscă să piardă controlul asupra folosirii forței.

„Fiinţele umane trebuie să păstreze un control efectiv asupra folosirii forţei şi să rămână responsabile pentru aceasta”, a subliniat O'Flaherty, afirmând că statele trebuie să „dezarmeze” AI, într-un articol publicat pe website-ul Consiliului Europei, înaintea celei de-a Şaptea Conferinţe de Revizuire a Convenţiei privind anumite arme convenţionale (CCW), organizată de ONU în perioada 16-20 noiembrie la Geneva.

Comisarul Consiliului Europei a mai cerut guvernelor să sprijine desfăşurarea unor negocieri urgente cu termene precise pentru a stabili un instrument internaţional juridic obligatoriu privind armele autonome şi, de asemenea, să avanseze în reglementarea altor întrebuinţări militare ale AI. El a avertizat că deciziile care determină cine trăieşte şi cine moare în conflictele armate sunt condiţionate tot mai mult de maşini.

În acest sens, a explicat Michael O'Flaherty, AI deja se integrează în operaţiunile militare, de la colectarea de informaţii şi identificarea ţintelor până la alegerea sistemelor de armament şi deciziile privind folosirea forţei. Odată ce sunt activate, unele sisteme autonome pot chiar să selecteze şi să atace ţinte fără intervenţie umană, a adăugat el.

Acelaşi comisar a mai avertizat că sistemele de AI pot fi opace şi imprevizibile, pot folosi date perimate sau părtinitoare şi pot genera rezultate dificil de anticipat. În plus, el a semnalat că viteza operaţiunilor militare asistate de aceste tehnologii poate lăsa operatorii fără timp suficient pentru a verifica ţintele sau a evalua legalitatea unui atac.

Controlul uman riscă să se transforme în ceva pur formal atunci când militarii îşi deleagă deciziile către maşini despre care consideră că sunt mai precise sau mai fiabile decât ei, sau atunci când pierd complet controlul asupra proceselor autonome, a mai remarcat O'Flaherty.

Aceste circumstanţe, a adăugat el, cresc riscul unor atacuri contrare dreptului internaţional, care ameninţă dreptul la viaţă şi îngreunează tragerea la răspundere pentru posibile astfel de încălcări.

Riscurile, a completat comisarul Consiliului Europei, nu se limitează la câmpul de luptă, întrucât tehnologiile dezvoltate în scopuri militare pot avea aplicabilitate şi în zone civile, precum controlul frontierelor sau supravegherea manifestaţiilor, ori pot ajunge în mâinile unor actori non-statali. Mai mult, AI poate fi folosită şi pentru a manipula mediul informaţional şi a perturba infrastructurile civile, a avertizat el.

Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului consideră că reglementarea nu a avansat în acelaşi ritm cu dezvoltarea acestor tehnologii, mai ales în chestiunile legate de utilizarea militară a AI.

De asemenea, el a semnalat responsabilitatea sectorului privat, întrucât companiile care proiectează, dezvoltă sau furnizează sisteme militare bazate pe IA trebuie, la rândul lor, să respecte drepturile omului.

Editor : M.I.