Cine este Ilse Aigner, prima femeie care ar putea deveni președintele Germaniei: „Poate repara personal un elicopter guvernamental”

De la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Germania a avut 12 președinți, toți bărbați. Acum, pentru prima dată, Republica Federală este pe punctul de a avea o femeie în funcția de șef de stat. Însă Ilse Aigner, candidata principală pentru această funcție, este o personalitate ieșită din comun din mai multe puncte de vedere, notează The Guardian.

„Fără diplomă în drept. Fără căsătorie. Fără penis”, așa a prezentat lucrurile săptămâna aceasta ziarul de stânga Taz – o evaluare ironică, deși fără menajamente, a rupturii istorice reprezentate de această bavareză în vârstă de 61 de ani.

Friedrich Merz, cancelarul german din partea Partidului Creștin-Democrat (CDU), a propus-o pe Aigner drept candidată a sa în această săptămână, după luni de speculații, afirmând că „era și timpul” ca o femeie să preia această funcție.

Dacă va fi aleasă în ianuarie, Aigner îi va succeda lui Frank-Walter Steinmeier într-o funcție cu caracter preponderent ceremonial, dar care reprezintă totuși cea mai înaltă funcție în stat din Germania. Și, având în vedere că se bucură de sprijinul nu doar al CDU-ului lui Merz, ci și al partenerilor săi social-democrați și al Verzilor din opoziție, nu prea are obstacole în cale.

Unii sunt încântați. Jorg Thadeusz, un scriitor liberal și prezentator TV popular, cu o înclinație spre satiră, și-a dus entuziasmul pentru Aigner atât de departe încât și-a tatuat numele „Ilse” pe partea superioară a brațului stâng. Imaginile în care acesta își dezvăluie tatuajul la televizor în această săptămână au făcut prima pagină a ziarelor, iar mass-media a vorbit despre „Aigner-Welle” (valul Aigner) pentru a descrie entuziasmul neașteptat față de catolica bavareză – cel puțin în rândul clasei politice.

„Ilse Aigner este… o candidată care, în acest moment, ar putea aduce cu adevărat beneficii Germaniei”, a spus Thadeusz. Spre deosebire de populiștii de extremă dreaptă care polarizau țara cu cererile lor pentru „Deutschland First” (Germania pe primul loc), a spus el, Aigner a îmbrățișat o formă de „Heimat” (patrie) care nu era „nici folclor, nici un strigăt de luptă politic”.

Nu toată lumea împărtășește entuziasmul său. Relația lui Aigner cu partidul populist Alternative fur Deutschland (AfD), cea mai mare forță de opoziție din Bundestag, a avut un început dificil săptămâna aceasta, după ce ea a respins cererea acestora de a se prezenta în fața lor drept candidată. Alice Weidel, co-liderul AfD și cea mai proeminentă femeie din politica germană, a acuzat-o pe Aigner că nu respectă „cultura și bunele maniere democratice”, precum și „milioanele de alegători pe care îi reprezentăm”.

Deși a deținut o funcție ministerială, aceea de ministru al agriculturii între 2008 și 2013 în guvernul condus de Angela Merkel, Aigner nu este o personalitate cunoscută. Ea și-a început cariera în politica locală acum 30 de ani și a intrat în Bundestag în 1998. În locul diplomei universitare, care este de obicei o condiție prealabilă, ea deține o calificare profesională de inginer electrician, cu specializare în fabricarea elicopterelor, meseria pe care a practicat-o înainte de a intra în politică.

„Este primul șef de stat al Republicii Federale Germania care poate repara personal un elicopter guvernamental”, a glumit Thadeusz săptămâna aceasta.

În discursul său de nominalizare din această săptămână, Aigner a declarat că speră să fie o sursă de inspirație pentru germanii cu ambiții mari: „Fiind prima femeie care ocupă cea mai înaltă funcție în stat, aș reprezenta, prin personalitatea și parcursul meu, un simbol al promisiunii ascensiunii sociale în țara noastră”.

Aigner a vorbit deschis despre faptul că a supraviețuit celor două diagnostice grave de tumoare – unul la nivelul măduvei spinării, când avea 17 ani, și unul de cancer tiroidian, la vârsta de 40 de ani, pe când era ministru – afirmând că aceste experiențe i-au oferit o perspectivă nouă în calitate de politician.

Acum, celebrată de Uniunea Social-Creștină (CSU), partidul bavarez afiliat CDU, ea a avut cândva dificultăți în a fi recunoscută. Încercările sale de la începutul anilor ’90, la vârsta de 27 de ani, de a deveni primar al orașului său natal, Feldkirchen-Westerham, situat la sud-est de Munchen, au eșuat deoarece era necăsătorită, ceea ce partidul arhiconservator a considerat a fi o „situație prea neclară” și care o făcea nepotrivită pentru a ocupa această funcție.

Ea locuiește în continuare în Feldkirchen-Westerham, un oraș bavarez cu 10.000 de locuitori, unde părinții ei aveau un magazin de electronice. Locuiește într-o casă situată într-un cartier construit în anii ’70, sub același acoperiș cu trei generații ale familiei sale, inclusiv cele trei surori mai mari ale sale și copiii acestora. Localnicii îi spun afectuos „die Ilse” (echivalentul lui „Ilse” sau „Ilse a noastră”) și o descriu ca fiind o prezență constantă la sărbătorile orașului. De obicei, se deplasează cu bicicleta, „fie că merge la măcelărie sau la brutărie, fie la inaugurarea unui nou parc eolian”, a spus un locuitor.

Pentru Merz, șansa de a susține prima femeie președinte reprezintă o oportunitate de a scăpa de reputația de „Frauenfeind” (misogin), o imagine care se datorează în parte rivalității sale de zeci de ani cu Merkel, dar care a fost accentuată într-o oarecare măsură de stilul său de conducere în timpul mandatului. Într-un editorial publicat săptămâna aceasta, ziarul Munchner Merkur a remarcat că punctele forte percepute ale lui Aigner completează perfect deficiențele cancelarului: „Abordarea ei compensează ceea ce îi lipsește lui Merz: accesibilitate, popularitate și o căldură umană capabilă să atenueze efectele polarizării”.

Merkel a fost considerată o femeie influentă și o pionieră nu doar în Germania, ci în întreaga lume. În țara sa, era numită „Mutti” – un termen folosit atât ca semn de afecțiune, cât și în mod condescendent pentru a descrie modul ei presupus matern de a conduce țara. La cinci ani de la retragerea sa de pe scena politică, comentatorii feminiști speră că Aigner ar putea reprezenta un impuls simbolic.

„A sosit momentul ca o femeie să ocupe această funcție. Femeile sunt extrem de puțin reprezentate în societate, în politică și în mediul de afaceri, iar acum este momentul ca o femeie să ocupe cea mai înaltă funcție din țară. Mă bucur foarte mult de acest lucru”, a declarat Britta Hasselmann, o deputată de frunte a Partidului Verde, într-un interviu acordat săptămâna aceasta într-un podcast.

Dar, a subliniat Hasselmann, și mai important era măsura în care Aigner ar putea reuni o țară profund divizată de disensiuni ideologice și tensiuni economice, în care extremiștii sunt pe urmele centrului politic. Președinția avea nevoie de cineva „care să poată uni oamenii, mai ales în vremuri atât de polarizate, care să fie empatic, cu picioarele pe pământ și care să încerce să transmită un semnal puternic că, într-o democrație, punctele comune sunt apreciate. Și cred că ea este capabilă de asta”, a spus Hasselmann.

Citește și:

Germania se pregătește să aibă o femeie președinte federal. CDU cedează pentru prima dată cea mai înaltă funcție partidului CSU

Mesajul cancelarului Merz către Donald Trump înainte de întâlnirea președintelui american cu Putin: „Vă rog, fără surprize”

Editor : A.M.G.