Cine ar putea conduce Serbia după înfrângerea lui Aleksandar Vucic. Un cardiolog și o legendă a baschetului, pe lista studenților

După ce o mișcare de protest condusă de studenți l-a înlăturat de la putere pe fostul președinte al Serbiei, Aleksandar Vucic, în urma alegerilor anticipate de duminică, țara așteaptă să afle cine va ocupa funcția de prim-ministru și alte posturi-cheie din viitorul guvern. Printre numele vehiculate pe lista studenților se numără un fost guvernator al băncii centrale, un cardiolog, o fostă vedetă a baschetului și un profesor de chimie, potrivit Reuters.

Mișcarea studențească, apărută în urma protestelor anticorupție, a devenit o forță politică importantă în Serbia. Reuters a prezentat câțiva dintre candidații propuși de studenți pentru conducerea țării.

Dejan Soskic, fost guvernator al băncii centrale

Dejan Soskic, în vârstă de 59 de ani, este economist și profesor la Facultatea de Economie a Universității din Belgrad. El a condus banca centrală a Serbiei între 2010 și 2012, când a demisionat în semn de protest față de modificările legislative despre care a susținut că au afectat independența instituției.

De ani de zile, Soskic este un critic al guvernării lui Vucic. În tinerețe, era pasionat de motociclism, iar în prezent este cunoscut pentru stilul său calm și pentru pozițiile reformiste.

El a criticat în repetate rânduri slăbiciunile instituțiilor din Serbia și a atras atenția asupra amplorii corupției. În 2021, făcând referire la poziția țării în clasamentele internaționale privind transparența, Soskic a afirmat că fenomenul corupției sistemice era mai răspândit în Serbia decât în statele vecine și descuraja investițiile interne și străine. Vucic și Partidul Progresist Sârb au respins în repetate rânduri acuzațiile de corupție.

Soskic susține că gestionarea prudentă a finanțelor publice poate crea o bază stabilă pentru creșterea pe termen lung a salariilor și pensiilor.

Presa favorabilă guvernului l-a criticat pentru activitatea sa la conducerea băncii centrale, acuzându-l că a provocat deprecierea dinarului. Soskic a respins această interpretare și a susținut că deprecierea a fost consecința modificărilor obligatorii ale politicii monetare din acea perioadă.

În timpul campaniei electorale, el a propus deprecierea cursului de schimb al dinarului, care fluctuează controlat în raport cu euro, pentru a crește competitivitatea exporturilor și a face produsele sârbești mai ieftine pe piețele externe. Ca alternativă, a sugerat menținerea unui curs de schimb fix și mai puternic, în paralel cu reducerea costurilor prin scăderea salariilor.

Ilija Srdanovic, cardiolog și profesor universitar

Ilija Srdanovic, în vârstă de 55 de ani, este cardiolog și profesor la Facultatea de Medicină a Universității din Novi Sad. Pasionat de ciclism, el a devenit principalul candidat al mișcării studențești după definitivarea listei electorale, în septembrie.

Implicarea sa în politică a început în timpul protestelor anticorupție conduse de studenți, la care a participat frecvent ca vorbitor. Medicul a luat parte și la turul pe bicicletă „Gardienii Constituției”, organizat de mișcare în provincia Vojvodina, din nordul Serbiei.

În campania electorală, Srdanovic a promis un sistem de sănătate descentralizat, „în slujba cetățenilor și bazat pe egalitate pentru toți pacienții”. Într-un interviu acordat agenției de presă FoNet, cu sediul la Belgrad, el a declarat că obiectivul său politic este construirea „unei Serbii mai bune, nimic altceva nu contează”.

Srdanovic a refuzat invitația lui Vucic de a participa la o dezbatere televizată în timpul campaniei.

Marți, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat pe platforma X că a avut o convorbire telefonică „bună” cu Srdanovic. El a subliniat că prioritatea este formarea unui nou guvern fără întârziere.

În ceea ce privește politica externă, Srdanovic a susținut poziția Listei Studenților potrivit căreia Kosovo, care și-a declarat independența față de Serbia în 2008, rămâne parte integrantă a țării.

El a afirmat, de asemenea, că integrarea în Uniunea Europeană nu reprezintă o prioritate imediată. În opinia sa, viitoarea administrație trebuie să se concentreze mai întâi asupra reformelor interne anticorupție și asupra a ceea ce a numit „supraviețuirea existențială” a națiunii.

Dejan Bodiroga, fost căpitan al naționalei de baschet a Iugoslaviei

Dejan Bodiroga, în vârstă de 53 de ani, este fostul căpitan al echipei naționale de baschet a Iugoslaviei și actualul președinte al Euroligii. El este unul dintre cei mai cunoscuți susținători publici ai mișcării studențești.

Bodiroga a descris alegerile de duminică drept o luptă „pentru recâștigarea unei țări care a fost acaparată”.

Intrarea sa în politică reprezintă un nou capitol într-o carieră care l-a făcut extrem de popular într-o țară pasionată de baschet. El a câștigat două titluri mondiale consecutive, în 1998 și 2002, și a contribuit la obținerea medaliei de argint de către echipa Iugoslaviei la Jocurile Olimpice de la Atlanta, din 1996.

După retragerea din activitatea de jucător, în 2007, Bodiroga a continuat să activeze în conducerea sportului, fiind numit președinte al Euroligii în 2022.

În timpul campaniei electorale, el a participat la mitingurile studenților și la evenimente în aer liber, unde a dansat alături de participanți. Fanii l-au aclamat folosind un slogan din anii 1990: „Noi îl avem pe Dumnezeul nostru, iar numele lui este Bodiroga”.

Radomir Saicic, profesor de chimie și membru al Academiei Sârbe de Științe și Arte

Radomir Saicic, în vârstă de 64 de ani, este profesor de chimie organică și membru al Academiei Sârbe de Științe și Arte (SANU). El a devenit una dintre figurile centrale ale victoriei electorale a studenților de duminică.

După ce Vucic și-a recunoscut înfrângerea, Saicic a urcat pe podium la sediul mișcării studențești și a descris rezultatul drept o „victorie a cetățenilor”.

Saicic este specialist în chimie medicinală, iar cercetările sale se concentrează asupra sintezei tratamentelor chimioterapice și a terapiilor antivirale. Printre proiectele sale se numără și o cercetare privind COVID-19, realizată în colaborare cu Institutul Pasteur.

El s-a alăturat protestelor anticorupție conduse de studenți după prăbușirea copertinei unei gări din Novi Sad, în nordul Serbiei, în 2024. Ulterior, a devenit o țintă a tabloidelor favorabile guvernului, după ce a semnat, împreună cu alți 24 de universitari, o petiție prin care se cerea demisia lui Vucic.

În mai 2026, Saicic a părăsit o expoziție organizată într-o galerie a Academiei Sârbe de Științe și Arte, în semn de protest față de prezența ministrului culturii, Nikola Selakovic.

În timpul campaniei electorale, el le-a spus susținătorilor că Serbia este „ocupată din interior” și a afirmat că este pregătit să pună „chiar și viața sa” la dispoziția mișcării studențești.

În privința statutului Kosovo, Saicic îl consideră un „teritoriu ocupat temporar” și susține menținerea relațiilor energetice cu Rusia.

Analiștii politici și presa locală îl indică drept un posibil candidat la alegerile prezidențiale, care ar urma să fie declanșate și de recenta demisie a lui Vucic din funcția de președinte.

Editor : C.S.