La o școală privată de elită din Beijing, Peng Gaodi, în vârstă de 13 ani, a folosit inteligența artificială pentru a crea peste 200 de aplicații, printre care o platformă de predare a temelor și o piață online de produse second-hand. El își prezintă ideile în fața unor investitori reali, îl idolatrizează pe Elon Musk și speră să devină informatician, scrie Reuters într-un articol despre eforturile Chinei de a crea o generație de tineri cu o puternică educație și experiență în ceea ce privește inteligența artificială.
În jurul lui Gaodi, colegii de clasă programează roboți umanoizi să joace fotbal, participă la ateliere de programare și se antrenează pe simulatoare de zbor. Afișele din campusul internatului, care se întinde pe 12 hectare, îi încurajează pe elevi să „creeze o lume virtuală în cinci minute cu programare bazată pe IA”.
„În trecut, dacă nu reușeam să rezolv o problemă acasă, trebuia să-mi sun profesorul, ceea ce le creștea volumul de muncă”, a spus Peng. „Dar acum pot pur și simplu să cer ajutorul IA pentru a învăța mai bine. Mi-a îmbunătățit în mod vizibil eficiența învățării.”
Accesul rar acordat agenției Reuters la Beijing New Talent Academy, cu o taxă anuală de 39.000 de dolari, a oferit o perspectivă asupra eforturilor Chinei de a integra IA în educație. Școala, care are peste 2.000 de elevi, și-a creat propriul curriculum de inovare digitală care acoperă IA, robotica și programarea și a dezvoltat un model de IA pentru sala de clasă care încorporează caracteristici ale unor sisteme populare din China.
Academia reprezintă vârful de lance al unei transformări mai ample. Cu aproape 200 de milioane de elevi înscriși în învățământul primar și secundar, China desfășoară unul dintre cele mai mari experimente de învățare asistată de IA din lume, tehnologia fiind integrată din ce în ce mai mult în procesul de predare la nivel național.
Până în 2030, Beijingul dorește ca cunoștințele de IA să fie universale în rândul elevilor. Liniile directoare actuale privind educația în domeniul IA prevăd că elevii ar trebui să treacă de la înțelegerea conceptelor de bază în primii ani de școală la aplicarea instrumentelor avansate și a abilităților de gândire critică în proiecte complexe.
O anchetă Reuters care a durat câteva săptămâni, bazată pe vizite la școli, interviuri cu peste o duzină de cadre didactice, părinți și experți, precum și pe analiza a peste 100 de lucrări academice și documente privind achizițiile publice, oferă una dintre cele mai detaliate imagini de până acum despre modul în care IA remodelează sălile de clasă din China. Ancheta a relevat un efort amplu, dar inegal, de a forma o generație de inovatori cu cunoștințe solide în domeniul IA, în condițiile în care există un consens redus cu privire la ceea ce înseamnă alfabetizarea în domeniul IA, la modul în care ar trebui predată sau evaluată.
China consideră această tehnologie esențială pentru viitorul său economic și pentru rivalitatea tehnologică cu Statele Unite, sperând că expunerea timpurie va stimula inovația autohtonă necesară pentru progrese majore.
Efortul condus de statul din Beijing depășește cu mult eforturile din Occident. Președintele Xi Jinping a declarat că educația în domeniul IA este fundamentală pentru reformă. În schimb, Statele Unite se bazează pe orientări descentralizate și fără caracter obligatoriu și nu dispun de finanțare dedicată sau de standarde la nivel național pentru profesori, potrivit Indicelui IA 2026 al Universității Stanford.
O analiză realizată de Reuters asupra planurilor provinciale privind „educația IA+” relevă un grad de coordonare oficială nemaiîntâlnit în altă parte. Aproape jumătate dintre provinciile și municipalitățile Chinei au lansat planuri obligatorii. Shanghai impune cel puțin 30 de ore de predare anuală a competențelor în domeniul IA pentru fiecare clasă, în timp ce administrația orașului Beijing intenționează să integreze IA în monitorizarea stării de sănătate a elevilor, precum și să înființeze 100 de școli-pilot de demonstrație în domeniul IA. Subliniind importanța acesteia, regiuni precum Ningxia și Gansu intenționează să integreze cunoștințele de bază în domeniul IA direct în examenele de admitere la școli cu miză mare până în 2027.
Documentele oferă, de asemenea, o primă perspectivă asupra unor aplicații mai ample în sălile de clasă. Dincolo de programare și meditații, provincia Guizhou integrează recunoașterea facială și analiza comportamentală bazate pe IA în sălile de clasă, în timp ce Shanghai implementează sisteme de monitorizare a sănătății mentale și fizice. În Yunnan, se preconizează ca în 14.000 de săli de clasă lecțiile să fie înregistrate și analizate de IA, transformând școlile chineze într-un teren de testare de mare miză pentru oportunitățile și riscurile cu care se confruntă educația la nivel global.
Pe măsură ce IA se răspândește în sălile de clasă chineze, mulți educatori se confruntă cu provocarea de a implementa tehnologia fără a consolida obiceiurile de învățare mecanică pe care factorii de decizie doresc să le depășească.
Reuters a constatat abordări extrem de diferite în întreaga țară. În timp ce unele școli îi încurajează pe elevi, precum Peng, să construiască și să creeze cu ajutorul IA, altele se concentrează pe utilizarea tehnologiei pentru a acoperi lacunele din resursele educaționale.
„Implementarea este extrem de variată”, a declarat Ted Mo Chen, șef de cabinet la start-up-ul chinez de tehnologie educațională ClassIn, adăugând că puține dintre școlile pe care le-a vizitat au integrat IA în programa școlară în mod eficient.
Ministerul Educației din China nu a răspuns la solicitarea de comentarii.
Sălile de clasă ale viitorului
Directorul Liu Wei a afirmat că doar o mică minoritate dintre elevii de la Beijing New Talent Academy vor deveni cercetători sau ingineri în domeniul IA. Pentru restul, obiectivul este de a transforma IA într-un instrument cotidian de învățare și creație.
La sute de kilometri distanță, în provincia rurală Anhui, Liceul Qinqing din județul Funan folosește aceeași tehnologie pentru a rezolva o problemă cu care zonele urbane prospere din China se confruntă rar: lipsa profesorilor calificați.
Cei 4.000 de elevi ai școlii, majoritatea fiind copii ai muncitorilor migranți, învață materiile de bază prin lecții generate de IA, potrivit directorului Yang Tianliang. Elevii urmează cursuri personalizate pe tablete, agenții de IA punând întrebări în loc să ofere răspunsuri atunci când aceștia întâmpină dificultăți.
„Un agent de IA nu obosește și nu face niciodată un elev să se simtă prost pentru că a pus o întrebare de bază”, a spus Yang.
Școala folosește modele populare de IA din China, precum Qwen de la Alibaba, ByteDance și Z.AI, pentru a genera text, imagini, lecții interactive și videoclipuri. Yang a menționat că a introdus, de asemenea, proiecte în grupuri mici pentru a încuraja o mai mare interacțiune între elevi.
El a atribuit acestei abordări meritul de a fi contribuit la creșterea ratei de admitere la universitate de la sub 60% la 90% în ultimii ani, deși Reuters nu a putut verifica în mod independent aceste cifre. Yang a estimat că cel puțin alte 200 de școli chineze experimentează sisteme similare.
Un purtător de cuvânt al Alibaba a declarat că modelele sale de IA open-source și programul „Cloud for Youth” oferă elevilor acces direct la instrumente de IA și la educație. ByteDance și Z.AI nu au răspuns la solicitările de comentarii.
Școli precum Liceul Qinqing din județul Funan oferă o imagine a ritmului rapid cu care IA se răspândește în sistemul educațional chinez.
Începând din 2024, Ministerul Educației din China a încurajat școlile să introducă cursuri de IA, să formeze cadre didactice și să dezvolte programe-pilot. Elevii din învățământul primar sunt familiarizați cu instrumentele de bază ale IA, în timp ce elevii mai mari învață cum funcționează sistemele de IA și le aplică în proiecte din ce în ce mai sofisticate.
O analiză realizată de Reuters asupra a peste 100 de documente privind achizițiile publice a relevat că autoritățile au alocat cel puțin 31 de milioane de dolari în ultimul an pentru echipamente de IA destinate sălilor de clasă, formare profesională și platforme de predare.
Cifra reală este probabil mult mai mare, fiind dispersată în mii de bugete locale și nefiind contabilizată oficial. Firma de consultanță iResearch estimează cheltuielile din 2025 pentru digitalizarea educației la puțin sub 83 de miliarde de dolari, proiectele de IA generativă reprezentând 46% din achizițiile din domeniul educației în IA.
Un experiment fără un sistem clar de eveluare
China nu a stabilit încă un cadru standard pentru măsurarea competențelor în domeniul IA, lăsând școlile să experimenteze și făcând dificilă evaluarea succesului.
„Se lucrează încă la elaborarea unor criterii de evaluare mature și larg adoptate pentru competențele în domeniul IA la nivelul învățământului obligatoriu”, a declarat Selena Guo, coordonatoare de portofoliu la firma de cercetare China Policy.
Cercetările preliminare privind efectele IA asupra învățării copiilor oferă, de asemenea, semnale contradictorii, unele studii sugerând beneficii pe termen scurt, dar ridicând în același timp semne de întrebare cu privire la dezvoltarea intelectuală pe termen lung.
Un studiu recent, care a analizat aproape 27.000 de adolescenți chinezi, a constatat că adoptarea IA a fost asociată cu o creștere de 18% a notelor la temele pentru acasă, dar cu o scădere de 20% a notelor la examenele lunare în decurs de șase luni, cele mai mari scăderi fiind înregistrate la disciplinele de științe sociale.
Un alt sondaj național realizat în China în acest an, la care au participat peste 320.000 de elevi, a raportat beneficii educaționale generate de IA, dar și îngrijorări legate de dependență și de slăbirea gândirii independente. Elevii care foloseau IA de cel puțin trei ori pe săptămână au demonstrat abilități de memorie, înțelegere, analitice și creative mai scăzute decât utilizatorii mai puțin frecvenți.
Constatările nu stabilesc o legătură de cauzalitate, dar întăresc îngrijorările cadrelor didactice cu privire la „externalizarea cognitivă”, fenomen prin care copiii deleagă din ce în ce mai mult sarcinile mentale către tehnologie, în loc să-și dezvolte singuri aceste abilități.
Chen, de la ClassIn, a avertizat că procesele de gândire ale copiilor ar putea fi „complet ocolite” dacă școlile nu reușesc să-i împiedice să se bazeze pe IA pentru a obține răspunsuri rapide.
Cercetările academice chineze analizate de Reuters au sugerat, de asemenea, că elevii din zonele rurale ar putea fi deosebit de vulnerabili la externalizarea cognitivă și la dependența de dispozitive.
Găsirea echilibrului
Unii educatori și părinți experimentează deja măsuri de protecție pentru a împiedica IA să înlocuiască gândirea critică.
La Beijing New Talent Academy, Peng a spus că încearcă să rezolve singur problemele de programare înainte de a cere IA indicii, în loc de răspunsuri complete. El a afirmat că tehnologia l-a ajutat să-și aprofundeze înțelegerea matematicii.
„Cred că IA este un instrument care mă ajută, nu ceva de care depind.”
Pentru Rita Luan, o mamă din Beijing a cărei fiică de 11 ani frecventează o școală publică de renume din capitală, provocarea constă în a se asigura că IA consolidează procesul de învățare, în loc să-l scurteze.
Ea a spus că școala fiicei sale încă predă în mare parte concepte de IA, mai degrabă decât aplicații practice, așa că completează lecțiile acasă, învățându-și fiica să interacționeze cu chatbotul Doubao de la ByteDance sub o supraveghere atentă.
Regula ei: să petreacă 15 minute încercând să rezolve o problemă dificilă de matematică înainte de a apela la IA. Câteva zile mai târziu, Luan îi cere să rezolve aceeași problemă fără ajutor.
„Ideea este să mă asigur că a înțeles cu adevărat soluția”, a spus ea.
Editor : B.E.
Source: Digi24 · Bogdan Enache
At a glance
- Topic
- World
- Country
- 🇷🇴 RO
- Publisher language
- RO
- Added to Allnira