Cele cinci aspecte care pot influența un acord de pace în Ucraina. Ce șanse există pentru încheierea războiului

Activitatea diplomatică se intensifică din nou în încercarea de a ajunge la un armistițiu și, în cele din urmă, la un acord de pace între Rusia și Ucraina, în contextul în care cele două țări se pregătesc pentru o nouă iarnă de lupte. Sub presiunea președintelui american Donald Trump, Kievul și Moscova pregătesc trimiterea unor echipe de negociatori la Abu Dhabi, unde ar urma să participe la o întâlnire în trei cu oficiali americani. Discuțiile, programate provizoriu pentru 10 noiembrie, ar urma să exploreze posibilitatea unui acord, relatează Politico.

Rămân însă numeroase întrebări privind negocierile, inclusiv dacă Europa va fi implicată în luarea deciziilor și cine va reprezenta interesele statelor europene. Într-o analiză publicată de Politico, pe baza declarațiilor unor lideri și a discuțiilor cu oficiali europeni care au solicitat anonimatul, publicația prezintă principalele teme aflate în discuție și obstacolele care ar putea împiedica încheierea unui acord.

Ce vor discuta negociatorii la Abu Dhabi

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că agenda discuțiilor de la Abu Dhabi ar trebui să includă, în primul rând, măsuri pentru reducerea tensiunilor, precum schimburile de prizonieri și încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice și în zona Mării Negre.

De asemenea, echipele tehnice ar urma să discute formatul unei viitoare întâlniri între Donald Trump, Volodimir Zelenski și Vladimir Putin, a precizat liderul ucrainean în această săptămână.

Una dintre principalele probleme pentru Kiev în cazul unui acord de pace este reprezentată de garanțiile de securitate pe care Ucraina le-ar putea primi din partea Europei, a Statelor Unite sau, eventual, a NATO. Zelenski nu va dori să accepte o soluție care, în opinia sa, ar putea lăsa țara vulnerabilă în fața unui nou atac rusesc.

La rândul său, Vladimir Putin ar urma să ridice problema garanțiilor de securitate pentru Rusia, inclusiv posibilitatea limitării sau reducerii prezenței NATO în regiune.

Un alt subiect sensibil este cel al teritoriilor. Zelenski consideră că stabilirea unor granițe, fie ele temporare sau permanente, poate fi discutată numai la nivelul liderilor.

„Nimeni altcineva nu are autoritatea să facă acest lucru”, a declarat președintele ucrainean marți.

Zelenski a amintit că, în cadrul rundelor de negocieri din ultimul an, Ucraina a fost dispusă să discute, ca posibil compromis, crearea unei zone-tampon demilitarizate de ambele părți ale liniei de contact din regiunea Donbas.

Propuneri similare au fost avansate și pentru alte zone ale Ucrainei. Potrivit lui Zelenski, negociatorii ucraineni au reluat aceste discuții cu reprezentanții americani în ultimele săptămâni.

„Suntem pregătiți să discutăm problema teritoriilor, deoarece rușii continuă să insiste să o discute și să o includă pe agendă”, a declarat liderul de la Kiev. El a subliniat însă că o astfel de chestiune trebuie abordată la o întâlnire la nivelul liderilor.

De ce insistă Europa să participe la negocieri

Liderii europeni cer să fie incluși în negocierile finale, mai ales că statele europene asigură în prezent cea mai mare parte a sprijinului financiar și militar pentru Ucraina. Potrivit Politico, administrația Trump a oprit ajutorul american în 2025.

Zelenski și oficialii americani acceptă că guvernele europene vor trebui, cel mai probabil, să participe la discuțiile privind garanțiile de securitate. Unul dintre motive este că eventualele forțe de menținere a păcii desfășurate în Ucraina ar urma să fie formate în principal din militari europeni.

Coaliția de Voință, o alianță informală formată din peste 30 de țări și condusă de Franța, Regatul Unit și Germania, a elaborat propuneri detaliate în coordonare cu Statele Unite în urmă cu aproape un an.

Ucraina este interesată și de posibilitatea unor garanții bilaterale de securitate din partea SUA, negocieri care ar putea avea loc fără participarea oficialilor europeni.

Europa ar trebui să fie implicată și în planurile pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei sale, a mai spus Zelenski.

„Nu ne putem imagina un astfel de «Plan Marshall», ca să spunem așa, fără Europa”, a declarat președintele ucrainean.

Cine va reprezenta Europa la negocieri

Interesul reînnoit al lui Donald Trump pentru Ucraina a readus în discuție două întrebări dificile pentru guvernele europene: cine le va reprezenta atunci când vor fi luate deciziile și dacă statele europene ar trebui să negocieze direct cu Vladimir Putin.

În lipsa unei poziții comune clare la Bruxelles, unii lideri au început să acționeze pe cont propriu. Marți, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, au discutat telefonic timp de 90 de minute cu liderul de la Kremlin, căruia i-au cerut să pună capăt războiului.

Inițiativa a fost criticată de mai multe guverne europene, printre care cele din Danemarca, Italia, Suedia și Lituania.

„Sunt prea mulți bărbați de vârstă mijlocie care vor să intre în cărțile de istorie pentru că au rezolvat acest război”, a declarat un diplomat nemulțumit, citat de Politico.

Rusia a susținut că discuția telefonică nu a produs rezultate concrete și că războiul va continua, cel mai probabil, să se „intensifice”. Potrivit unor relatări, Putin și-ar fi petrecut o mare parte din convorbire explicându-le liderilor nordici propria perspectivă asupra istoriei regiunii.

Un alt obstacol este faptul că statele europene interesate de negocieri nu fac parte toate din Uniunea Europeană. Regatul Unit și Norvegia, de exemplu, nu sunt membre ale blocului comunitar.

În absența unei conduceri clar stabilite, interesele europene riscă să fie marginalizate atunci când negocierile vor intra într-o etapă decisivă, avertizează analiza Politico.

Negocierile depind și de atenția lui Trump

Unul dintre factorii care ar putea influența evoluția negocierilor este perioada în care Donald Trump își va menține atenția asupra războiului din Ucraina.

După ce Statele Unite și Israelul au declanșat un război cu Iranul în primăvară, progresele în negocierile privind Ucraina au stagnat timp de mai multe luni. Discuțiile au revenit în prim-plan în această toamnă, în timp ce Trump a încercat să limiteze efectele conflictului din Orientul Mijlociu.

O nouă escaladare a războiului cu Iranul ar putea împinge din nou negocierile privind Ucraina pe plan secund.

Emisarul american Steve Witkoff s-a întâlnit cu Zelenski, Alexander Stubb și Jonas Gahr Støre la Oslo, pe 20 octombrie. În ziua următoare, acesta a mers la Sankt Petersburg, unde a discutat cu Vladimir Putin.

O nouă rundă de discuții urma să aibă loc la Bruxelles în această săptămână, în pregătirea negocierilor de la Abu Dhabi. Americanii au amânat însă întâlnirea, aparent din cauza evoluțiilor din Orientul Mijlociu, potrivit publicației citate.

„Întâlnirea de la Abu Dhabi depinde acum de partea americană”, a declarat Zelenski marți.

La o conferință de presă susținută miercuri, președintele ucrainean a adăugat: „Sperăm foarte mult ca procesele de escaladare din Orientul Mijlociu — care fac în prezent obiectul atâtor discuții — să nu interfereze”.

De ce ar putea Putin să tragă de timp

După convorbirea cu Vladimir Putin, Alexander Stubb și Jonas Gahr Støre i-ar fi transmis lui Zelenski că au avut impresia că liderul rus ia în serios oportunitatea oferită de întâlnirea de la Abu Dhabi.

Cu toate acestea, diplomații și liderii politici europeni rămân profund sceptici în privința intențiilor Kremlinului și se îndoiesc că Putin urmărește cu adevărat o încheiere rapidă a războiului.

În ciuda faptului că Moscova susține că este dispusă să participe la negocieri, diplomații europeni consideră că liderul rus încearcă să câștige timp. Potrivit acestora, Putin ar putea spera că Ucraina va fi slăbită după o iarnă de atacuri asupra infrastructurii energetice, iar Europa va obosi să finanțeze războiul și va renunța la sprijinul acordat Kievului anul viitor.

Analiza Politico menționează și posibilitatea ca schimbările politice din Europa, inclusiv o eventuală venire la putere a reprezentantei extremei drepte Marine Le Pen în Franța, să afecteze disponibilitatea statelor europene de a continua sprijinul pentru Ucraina.

În acest context, oficialii Uniunii Europene consideră că nu se pot baza doar pe perspectiva unui acord de pace și că trebuie să intensifice sprijinul financiar și militar pentru Kiev, concomitent cu înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei.

Liderii UE vor discuta modalitățile de asigurare a fondurilor necesare pentru continuarea efortului de război al Ucrainei la summitul de la Bruxelles, programat pentru 26 noiembrie.

Editor : C.S.