Ce urmărește cu adevărat Rusia în negocierile cu Ucraina. Axa Mikolaiv-Odesa-Transnistria și semnalul de alarmă pentru România

Invitat la Digi24, generalul în retragere Virgil Bălăceanu a explicat că toate cerințele Rusiei legate de un posibil acord de pace cu Kievul se rezumă, în esență, la un singur lucru: Ucraina să fie exclusă din orice aranjament de securitate. În același timp, acesta a avertizat că România trebuie să fie foarte atentă, pentru că dacă vor exista concesiile teritoriale despre care se discută în prezent, prin controlarea Hersonului, Rusia ar avea o deschidere mult mai ușoară spre axa Mikolaiv-Odesa, gurile Dunării, Transnistria.

Generalul (r) Bălăceanu a declarat că negocierile de la Abu Dhabi nu au adus multe elemente noi.

„Poate apar niște aspecte un pic mai concretizate ca și opinii, pentru că aici sunt exprimate de diverși. Diverși fiind și șeful departamentului pentru politica externă din Ministerul Afacerilor Externe, care prezintă trei scenarii în măsură să asigure, spun ei, securitatea Federației ruse.

Sunt interesante aceste scenarii, pentru că se vorbește inclusiv de o alianță defensivă sau de acorduri de asigurare reciprocă. Se vorbește, fără doar și poate, de acorduri politice, angajamente politice care să nu permită sprijinul unui stat agresor, iar pe de altă parte, acel punct care a fost foarte dezbătut, de acorduri bilaterale, deci în mod individual, cu statele NATO, privind neagresiunea”, a afirmat Virgil Bălăceanu.

Generalul (r) a subliniat însă că, în sinteză, toate cele trei scenarii au o singură esență.

„Esența este aceasta: Ucraina să fie exclusă din condiționări de securitate, din aranjamente de securitate. Și poate să greșesc, dar plec de la ideea că Putin are scopurile acestui război, măsura în care le va realiza vom vedea, pentru că sunt aceste scopuri teritoriale fără luptă.

Este interesant că se vrea Lugansk în totalitate. E adevărat, ucrainienii mai dețin 0,38%, dar se vrea Donețk, unde ucrainienii dețin centura fortăreței. [...]

Pe de altă parte, se vorbește inclusiv de Zaporojie, unde ucrainienii controlează aproape 25%, și, surprinzător, de Herson, unde ucrainienii controlează 31%. […] Va trebui noi, România, să fim foarte atenți. Asta ar însemna să fie cedat Federației Ruse și partea de Herson de pe malul drept. Deci s-ar crea un cap de pod pentru un al doilea război de care vorbeam și o deschidere mult mai ușoară către axa operativă Mikolaiv-Odesa, gurile Dunării, Transnistria”, a explicat Virgil Bălăceanu.

Totuși, elementul de noutate de la Abu Dhabi este participarea europenilor, a remarcat fostul militar.

„Chiar dacă la Abu Dhabi au participat doar în fazele preliminare ale discuțiilor, vizitele la Moscova ale lui Kushner și Witkoff se pare că au reușit să îl lămurească pe Putin ca în discuțiile legate de viitorul unui posibil acord de încetare a focului și de armistițiu, ca să nu vorbim de acea așa-zisă arhitectură de securitate a Europei, pe înțelesul rușilor, să participe și europeni și surprinzător că Trump, Statele Unite susțin o asemenea participare, ceea ce este un lucru pozitiv”, a subliniat el.

Întrebat ce ar însemna în opinia rușilor o nouă arhitectură de securitate în Europa, Virgil Bălăceanu a declarat că în primul rând ar fi vorba despre demilitarizarea completă a Ucrainei și despre reducerea prezenței NATO.

„Ucraina nu ar putea să fie nici în NATO, deși ei rămân în continuare cu prevederea din Constituție. Nimeni nu mai agreează așa ceva. Dar se spune de către Federația Rusă: suntem de acord ca Ucraina să devină membru al Uniunii Europene, cu condiția să nu participe la aranjamentele de apărare ale Uniunii Europene. Este iarăși un pas spre demilitarizare. De ce se vrea această demilitarizare? Reprezintă Ucraina un pericol legat de un atac asupra Federației Ruse? Chiar dacă Federația Rusă spune: nu avem aliniament de contact. Putin spune: nu avem linie de contact. Acolo este frontiera de stat a Federației Ruse. Deci, în primul rând, vedem Ucraina. Mai mult decât atât, se cere, direct sau indirect, ca NATO să nu mai fie prezent pe granița de est”, a subliniat invitatul Digi24.

Generalul a atras atenția că angajamentele pe care le vrea Rusia nu pot deveni realitate.

„În definitiv, chiar crearea grupurilor de luptă, că asta este, în esență, prezența NATO pe granița de est și comandamentele de corp de armate, de divizie, de brigadă multinaționale, în mod special în Polonia și în România, sunt o consecință a războiului, a celui de-al doilea război din Ucraina.

Iar, pe de altă parte, Finlanda, intrând în NATO, își consolidează frontiera, deși are frontieră foarte mare, aproape 1.500 km, cu Federația Rusă. Pentru că Finlanda, ca de altfel și alte state din flancul de nord-est, aplică principiul apărării teritoriale. Până la forța NATO din Finlanda, președintele Stubb îi spune lui Putin: dacă vei ataca Finlanda, va trebui să te confrunți cu 1.000.000 de luptători. […]

Capacitatea de ripostă a forțelor armate în caz de mobilizare a Finlandei ajunge la aproape o jumătate de milion, cu încă o jumătate de milion în rezervă”, a mai explicat generalul în retragere la Digi24.

Editor : Ș.R.