O perioadă de 24 de ore fără mâncare ar putea activa mecanisme naturale care ajută intestinul să se regenereze după leziuni, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Texas MD Anderson Cancer Center, din Statele Unite.

Oamenii de știință au identificat o bacterie intestinală care joacă un rol esențial în acest proces. Descoperirea ar putea contribui la dezvoltarea unor tratamente care să reducă efectele secundare ale radioterapiei la pacienții cu cancer.

Cercetarea, publicată în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences și prezentată de ScienceDaily pe 8 noiembrie 2026, arată că postul alimentar poate modifica activitatea bacteriilor intestinale și poate pregăti celulele intestinului pentru refacerea țesuturilor deteriorate.

Rezultatele provin din cercetări preclinice, astfel că efectele observate nu au fost încă demonstrate la oameni.

Ce au descoperit cercetătorii după 24 de ore de post alimentar

Oamenii de știință au constatat că o perioadă de 24 de ore fără hrană determină creșterea numărului unei bacterii benefice, numită Akkermansia muciniphila, cunoscută și sub abrevierea AKK.

Această bacterie produce o substanță numită propionat, care contribuie la activarea unor mecanisme celulare implicate în regenerarea intestinului.

Propionatul acționează împreună cu modificările metabolice provocate de post și influențează anumite proteine, numite histone, în jurul cărora este organizat ADN-ul din celule.

Modificările respective permit activarea mai ușoară a genelor implicate în repararea țesuturilor, fără să schimbe secvența ADN-ului.

Astfel, celulele intestinale sunt pregătite să reacționeze mai eficient în cazul producerii unor leziuni.

Helen Piwnica-Worms, profesor de oncologie radiologică experimentală și coordonatoare a cercetării, a explicat că postul pregătește celulele intestinale pentru a răspunde mai rapid și mai eficient după o deteriorare, într-un mod asemănător unui plan de intervenție pentru situații de urgență.

O bacterie intestinală joacă un rol esențial în regenerarea țesuturilor

Pentru a verifica importanța bacteriei Akkermansia muciniphila, cercetătorii au eliminat-o selectiv din organism în cadrul experimentelor.

Rezultatele au arătat că, în absența acestei bacterii, postul alimentar nu a mai produs aceleași efecte benefice asupra regenerării intestinale.

Mai mult, mecanismul de protecție a fost restabilit numai atunci când bacteria a fost reintrodusă în asociere cu postul alimentar.

Această observație sugerează că nici postul, nici prezența bacteriei, luate separat, nu sunt suficiente pentru a reproduce integral efectul constatat în cadrul studiului.

Potrivit cercetătorilor, interacțiunea dintre alimentație, microbiomul intestinal și mecanismele celulare de regenerare ar putea avea aplicații importante în medicină.

Descoperirea ar putea ajuta pacienții care urmează radioterapie

Radioterapia este utilizată frecvent pentru tratarea cancerelor localizate în zona abdominală, inclusiv a cancerului pancreatic, colorectal și a unor cancere ginecologice.

Deși radiațiile contribuie la distrugerea celulelor canceroase, ele pot afecta și țesuturile sănătoase din apropierea tumorilor.

Intestinul subțire este deosebit de vulnerabil, deoarece mucoasa sa este sensibilă la expunerea la radiații.

Deteriorarea acestui strat protector poate provoca simptome precum greață, diaree și infecții. În cazurile severe, complicațiile pot pune viața în pericol.

Aceste riscuri pot limita inclusiv doza de radiații pe care medicii o pot administra în siguranță.

Cercetătorii consideră că activarea mecanismelor naturale de regenerare intestinală ar putea contribui, în viitor, la protejarea țesuturilor sănătoase și la reducerea efectelor secundare ale tratamentelor oncologice.

Beneficii fără ca pacienții să renunțe la mâncare

Una dintre direcțiile importante ale cercetării este dezvoltarea unor metode care să reproducă efectele benefice observate în timpul postului alimentar, fără ca pacienții să fie nevoiți să renunțe la hrană.

Oamenii de știință analizează posibilitatea utilizării unor bacterii benefice sau a substanțelor produse de acestea pentru a stimula mecanismele de regenerare celulară.

Kunal Rai, profesor de medicină genomică și unul dintre coordonatorii studiului, a subliniat că postul alimentar nu este întotdeauna o opțiune practică pentru persoanele diagnosticate cu cancer.

Prin urmare, obiectivul cercetătorilor este identificarea unor intervenții alimentare, microbiene sau metabolice care să favorizeze refacerea țesuturilor sănătoase în timpul tratamentelor oncologice.

O altă direcție de cercetare vizează posibilitatea aplicării acestor mecanisme și în cazul altor țesuturi afectate de tratamentele împotriva cancerului, inclusiv măduva osoasă.

Rezultatele sunt promițătoare, dar sunt necesare studii pe oameni

Autorii cercetării atrag atenția că descoperirile se află încă într-o etapă preclinică.

Sunt necesare investigații suplimentare pentru a stabili dacă mecanismele identificate funcționează în același mod și în organismul uman.

De asemenea, oamenii de știință trebuie să determine dacă activarea acestor procese poate îmbunătăți în siguranță recuperarea pacienților care urmează radioterapie.

Dacă rezultatele vor fi confirmate, viitoarele studii clinice ar putea evalua tratamente bazate pe bacteriile intestinale sau pe substanțele produse de acestea.

Deocamdată, cercetarea nu demonstrează că un post de 24 de ore are aceleași beneficii la oameni și nu constituie o recomandare ca pacienții oncologici să întrerupă alimentația.

Studiul evidențiază însă o posibilă legătură între microbiomul intestinal, metabolism și capacitatea organismului de a repara țesuturile deteriorate.

Editor : Sebastian Eduard

Source: Digi24 · Sebastian Eduard

At a glance

Topic
World
Country
🇷🇴 RO
Publisher language
RO
Added to Allnira