Ce cred românii despre crearea unei armate europene. Un sondaj arată cum se schimbă atitudinea față de apărarea UE

Un nou sondaj realizat de GLOBSEC arată că ideea creării unei armate europene se bucură de un sprijin larg în statele UE analizate, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari privind angajamentul Statelor Unite față de securitatea Europei. Cercetarea, consultată de POLITICO, evidențiază și poziția României.

Peste șapte din zece respondenți susțin înființarea unei armate europene, în timp ce aproape opt din zece își doresc consolidarea capacităților de apărare ale Europei, potrivit raportului GLOBSEC Trends 2026.

Raportul Trends 2026, realizat de think tank-ul specializat în securitate GLOBSEC, arată că sprijinul pentru crearea unei armate proprii a Uniunii Europene este ridicat în toate statele membre incluse în sondaj, atingând 82% în România, urmată de Lituania, cu 78%, și Franța, cu 75%.

Chiar și în țările tradițional reticente față de integrarea europeană în domeniul apărării, majoritatea respondenților susțin această idee. Aproximativ 70% dintre cei chestionați în Polonia și Bulgaria sunt în favoarea unei armate a UE, la fel ca 69% dintre respondenții din Germania.

Rezultatele apar în contextul în care guvernele europene dezbat modalitățile de consolidare a capacităților militare, pe fondul agresiunii continue a Rusiei și al incertitudinilor tot mai mari privind angajamentul Statelor Unite față de securitatea Europei.

GLOBSEC a intervievat respondenți din 14 țări din spațiul transatlantic, inclusiv 11 state membre ale Uniunii Europene, Ucraina, Regatul Unit și Statele Unite.

Entuziasmul pentru dezvoltarea capacităților militare europene nu pare însă să reflecte o respingere a NATO. Aproximativ 77% dintre respondenții din țările NATO incluse în sondaj au declarat că ar vota pentru menținerea apartenenței la Alianță, în timp ce 78% dintre cei din statele UE chestionate susțin dezvoltarea propriilor capacități de apărare ale Uniunii, în paralel cu NATO.

Există, de asemenea, un sprijin puternic pentru cea mai directă formă de contribuție la apărarea națională: serviciul militar obligatoriu. În țările în care acesta nu mai este obligatoriu, 64% dintre respondenți s-au pronunțat în favoarea reintroducerii sale, potrivit raportului. Cele mai ridicate niveluri de susținere au fost înregistrate în Cehia, Franța, Germania și Slovacia.

Germania, o excepție

Atitudinile față de Washington evidențiază o ruptură tot mai pronunțată în relația transatlantică. Peste o treime dintre respondenții din țările europene incluse în sondaj consideră în prezent Statele Unite o amenințare la adresa securității. Aproximativ jumătate dintre cei chestionați în Germania, Franța și Regatul Unit împărtășesc această opinie, comparativ cu aproximativ o treime în Europa Centrală și de Est.

Germania este singura țară inclusă în sondaj în care majoritatea respondenților consideră Washingtonul o amenințare la adresa securității.

Țara se distinge și prin atitudinile față de invazia Rusiei în Ucraina. Aproximativ 40% dintre respondenții germani au fost de acord cu afirmația potrivit căreia tratamentul aplicat de Ucraina vorbitorilor de limbă rusă ar justifica invazia, în timp ce 39% au considerat că Occidentul a provocat războiul.

Aceste opinii coincid cu un sprijin mai redus pentru Kiev. Puțin peste jumătate dintre respondenții germani consideră că lupta Ucrainei este importantă pentru securitatea Germaniei, în timp ce aproape șase din zece ar accepta cedarea unor teritorii ucrainene în schimbul păcii.

Rezultatele par să evidențieze un paradox politic: alegătorii își doresc o forță militară europeană mai puternică, dar rămân atașați de NATO, chiar dacă încrederea în cel mai puternic membru al Alianței este în scădere.

Editor : M.I.