România a ajuns, la aproape 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, la un PIB per capita de aproximativ 80% din media comunitară, față de 38%-40% în 2007, a declarat miercuri europarlamentarul Iuliu Winkler. Acesta susține că, pentru fiecare euro plătit de țară la bugetul comun al UE, România a primit trei euro.

Iuliu Winkler a respins scenariile potrivit cărora România s-ar fi putut dezvolta în același ritm și în afara Uniunii Europene, pe care le-a încadrat în categoria informațiilor false.

„În opinia publică, astăzi circulă diverse variante despre modul în care ne-am fi descurcat în afara Uniunii Europene și cred că cele mai multe sunt din categoria «fake news». Am plecat, în urmă cu 20 de ani, de la un PIB per capita de aproximativ 38%-40% din media Uniunii Europene și suntem astăzi undeva la 80%”, a declarat europarlamentarul, la Forumul Economic Român 2026.

Potrivit acestuia, contribuțiile totale ale României la bugetul Uniunii Europene se apropie de 35 de miliarde de euro, iar raportul dintre sumele plătite și cele primite este de unu la trei: „Asta înseamnă unu la trei: la fiecare euro trimis de România la bugetul comun al Uniunii Europene s-au întors trei euro”.

„Apartenența euroatlantică a fost catalizatorul”

Întrebat cât din evoluția României se datorează apartenenței la Uniunea Europeană și cât performanței interne, europarlamentarul a susținut că cele două componente nu pot fi separate.

„Care este componenta hotărâtoare: apartenența la UE sau contribuția performanței interne? Cred că răspunsul sigur este evident: niciuna fără cealaltă. Apartenența euroatlantică a fost catalizatorul”, a afirmat acesta.

Printre elementele care au contribuit la dezvoltarea internă, Winkler a enumerat antreprenoriatul, informatizarea și digitalizarea, calificarea forței de muncă și absorbția fondurilor europene.

În același timp, apartenența la NATO și la Uniunea Europeană a oferit României securitate și mai multă predictibilitate legislativă, inclusiv prin presiunea externă pentru realizarea reformelor și aplicarea legislației comunitare.

„Caracterul hotărâtor rezultă, pentru mine, în primul rând din securitatea de care am beneficiat și beneficiem sub NATO, dar și din predictibilitatea legislației în general, care a fost o regulă impusă, dacă este să fim sinceri, sub presiunea externă de a face reforme și de a implementa acquis-ul comunitar în prima parte a apartenenței noastre”, a explicat europarlamentarul.

În opinia sa, investițiile străine nu ar fi ajuns în România în același ritm în lipsa securității și predictibilității oferite de apartenența euroatlantică. Totodată, riscul de țară ar fi fost evaluat mai nefavorabil, iar costurile de finanțare pentru datoria externă ar fi fost mai ridicate.

„Uniunea Europeană nu mai este aceeași ca în 2007"

Iuliu Winkler a atras atenția că Uniunea Europeană s-a schimbat profund față de momentul aderării României. În 2007, globalizarea era în plină expansiune, iar companiile urmăreau în primul rând cele mai mici costuri de producție și funcționarea lanțurilor de aprovizionare în sistem „just in time”.

Europarlamentarul a descris situația de atunci prin metafora unei „duble căsnicii”: Uniunea Europeană beneficia de resursele energetice ieftine ale Rusiei și, în același timp, de capacitățile de producție cu costuri reduse din China.

„În timp, aceste două căsnicii s-au destrămat. Divorțul a fost destul de trist, în sensul că foștii parteneri au devenit competitori și inamici. Ne aflăm astăzi, după 20 de ani, într-o nouă realitate”, a declarat Winkler.

În acest context, securitatea economică a devenit una dintre politicile centrale ale Uniunii Europene, iar legătura dintre comerț și securitate nu mai poate fi ignorată.

„Legătura dintre comerț și securitate a devenit indisolubilă. Acum 20 de ani nu ne preocupa această legătură, acum ne preocupă zilnic”, a concluzionat europarlamentarul.

Editor : A.D.

Source: Digi24 · Andreea Dobra

At a glance

Topic
World
Country
🇷🇴 RO
Publisher language
RO
Added to Allnira