Câți ucraineni susțin continuarea atacurilor Kievului asupra rafinăriilor rusești în ciuda riscului de a pierde ajutorul SUA (sondaj)

Patru din cinci ucraineni consideră că Ucraina ar trebui să continue atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești, chiar dacă Statele Unite ar reduce sau ar limita asistența acordată, potrivit unui sondaj publicat miercuri, 28 octombrie, relatează Kyiv Post.

Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) a publicat rezultatele într-un raport care analizează atitudinile publicului față de întreruperile de energie, rezistența în timpul războiului și conducerea Ucrainei.

Întrebarea le-a prezentat respondenților un scenariu specific: Washingtonul cere încetarea atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor și amenință cu retragerea asistenței, inclusiv a informațiilor și a sprijinului oferit de Starlink, în timp ce Rusia nu își asumă niciun angajament de a înceta atacurile asupra infrastructurii energetice și a obiectivelor civile din Ucraina.

În aceste condiții, 80% dintre respondenți s-au declarat în favoarea continuării atacurilor. Doar 11% s-au pronunțat în favoarea încetării acestora, în timp ce 8% erau indeciși. KIIS a precizat că este posibil ca procentele să nu totalizeze exact 100% din cauza rotunjirilor.

Sondajul a relevat, de asemenea, că 76% dintre respondenți susțineau continuarea rezistenței armate chiar dacă atacurile rusești ar lăsa populația temporar fără electricitate, încălzire și servicii de canalizare în timpul iernii. În schimb, 15% s-au declarat în favoarea acceptării oricăror cereri ale Rusiei în acele circumstanțe, chiar dacă condițiile ar fi echivalat cu o capitulare. Alți 9% erau indeciși.

KIIS a afirmat că atitudinile față de această chestiune nu s-au schimbat în mod semnificativ față de sondajul său din august-septembrie, în ciuda reluării atacurilor și a presiunii crescânde asupra Ucrainei.

Întrebați cât timp mai pot suporta războiul, 63% au răspuns că sunt pregătiți să continue atât timp cât va fi necesar. Alți 5% au menționat aproximativ un an, în timp ce 21% au ales o perioadă cuprinsă între câteva luni și șase luni. Restul de 11% erau indeciși.

„Ucrainenii, în ciuda tuturor greutăților, au voința de a continua rezistența până la obținerea unui rezultat acceptabil în război”, a scris Anton Hrushetskyi, directorul executiv al KIIS, în comentariul său.

Aceste concluzii apar pe fondul unei confruntări legate de campania Ucrainei împotriva infrastructurii petroliere rusești și de eforturile Washingtonului de a extinde exporturile de combustibil din Rusia.

Pe 9 octombrie, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat un acord privind motorina cu Vladimir Putin, urmat de o autorizație din partea Trezoreriei SUA care permite tranzacțiile cu motorină rusească. Trump a prezentat acest acord ca o modalitate de a reduce prețurile la combustibil.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat decizia, în timp ce Trump a continuat să exercite presiuni asupra Kievului pentru a înceta atacurile asupra rafinăriilor rusești. Această dispută a pus în balanță capacitatea Ucrainei de a perturba producția rusă de combustibil și dependența sa de sprijinul militar al SUA.

Într-un interviu acordat pe 18 octombrie, Zelenski a declarat că a propus încetarea atacurilor asupra rafinăriilor în schimbul unor rachete Patriot suplimentare pentru protejarea instalațiilor ucrainene.

El a afirmat că Washingtonul dorea încetarea atacurilor fără a fi de acord să furnizeze rachetele de interceptare suplimentare. De asemenea, el a acuzat SUA că au întârziat livrările de rachete Patriot pentru care Europa plătise deja și că au restricționat comunicațiile prin satelit pentru a exercita presiune asupra Kievului.

În cadrul unui discurs ținut la Haga miercuri, 28 octombrie, Zelenski a afirmat că armistițiul energetic propus a eșuat deoarece Rusia a continuat să atace infrastructura ucraineană după ce Kievul a susținut propunerea lui Trump.

El a afirmat că, a doua zi, forțele ruse au lansat un atac de amploare asupra instalațiilor energetice ucrainene, ceea ce a determinat Ucraina să riposteze.

Relatarea lui Zelenski a evidențiat lipsa reținerii reciproce la care se referă întrebarea din sondaj: respondenții au fost întrebați dacă Ucraina ar trebui să-și înceteze atacurile, în timp ce Rusia ar rămâne liberă să-și continue propriile atacuri.

Consecințele campaniei privind rafinăriile s-au făcut simțite și în interiorul Rusiei. Autoritățile au ridicat restricțiile privind vânzarea de combustibil în 15 regiuni, pe măsură ce aprovizionarea s-a îmbunătățit, deși în alte zone au rămas în vigoare limitele de achiziție și întreruperile de aprovizionare.

Disponibilitatea combustibilului a continuat să varieze de la o regiune la alta, unele menținând restricții privind vânzarea sau umplerea recipientelor portabile.

KIIS a intervievat telefonic 828 de cetățeni ucraineni cu vârsta de cel puțin 18 ani, în perioada 16-25 octombrie, utilizând numere de telefon mobil selectate aleatoriu și ponderare statistică.

Eșantionul a cuprins teritoriul aflat sub controlul guvernului. Acesta a exclus persoanele care trăiesc sub ocupație rusă și ucrainenii care s-au mutat în străinătate după 24 februarie 2022, incluzând însă unii respondenți aflați în situație de strămutare internă.

Institutul a raportat o eroare formală maximă de eșantionare de 4,4 puncte procentuale în condiții normale și a avertizat că circumstanțele de război ar putea genera o eroare sistematică suplimentară.

Citește și:

Barack Obama acuză Casa Albă că „îngenunchează” în fața lui Vladimir Putin și „îi trădează pe ucraineni”: „Ne îndepărtăm de aliați”

Câte rachete Patriot primește lunar Zelenski de la americani și câte folosește. „Pot vorbi deschis despre acest lucru”

Editor : A.M.G.