Cât moștenește un copil după moartea unui părinte. Cum se împarte averea, ce drepturi au minorii și cum schimbă testamentul calculele

Împărțirea patrimoniului rămas după decesul unui părinte se face în funcție de moștenitorii legali, de regimul familial și de eventualele dispoziții testamentare. Cota care îi revine copilului poate varia în funcție de existența unui soț supraviețuitor, de numărul descendenților și de particularitățile fiecărei familii. Avocatul Bogdan Pițigoi a explicat pentru Digi24.ro care sunt prevederile legale aplicabile și cum se stabilesc drepturile succesorale în mai multe situații diferite.

Specialiștii atrag atenția că dreptul la moștenire trebuie exercitat cu respectarea termenului legal de acceptare a succesiunii, de un an de la data decesului.

Cum se împarte moștenirea între soțul supraviețuitor și copii

„În cazul decesului unuia dintre soți, moștenirea se împarte între soțul supraviețuitor și copii potrivit cotelor stabilite de lege. Soțul supraviețuitor primește un sfert (1/4), adică 25% din masa succesorală, în timp ce copiii moștenesc împreună trei sferturi (3/4), adică 75% din aceasta, indiferent de numărul lor.

În cazul decesului unuia dintre soți, averea se împarte între partenerul rămas în viață și descendenți, conform cotelor prevăzute de lege. Soțului supraviețuitor îi revine un sfert (1/4), adică 25% din masa succesorală, iar celelalte trei sferturi (3/4), adică 75% se distribuie în mod egal între copii, indiferent de numărul acestora.

Exemplu de calcul: Dacă masa succesorală este de 200.000 de lei, soțului supraviețuitor îi revin 50.000 de lei, reprezentând 1/4 din moștenire, iar copiilor le revin împreună 150.000 de lei, reprezentând 3/4 din aceasta.

Dacă persoana decedată are doi copii, fiecare primește câte 75.000 de lei. În cazul în care există trei copii, fiecare primește câte 50.000 de lei. Astfel, partea de 75% destinată acestora se împarte în mod egal în funcție de numărul lor. În absența unui soț supraviețuitor, întreaga masă succesorală revine copiilor, care o împart în cote egale, cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile.

Pentru stabilirea corectă a moștenirii, trebuie făcută distincția între bunurile proprii ale persoanei decedate și bunurile comune dobândite în timpul căsătoriei.

În cazul bunurilor comune, se lichidează mai întâi regimul matrimonial și se stabilește partea care îi revine fiecărui soț. Cota soțului supraviețuitor rămâne în patrimoniul acestuia, iar în masa succesorală intră numai partea care îi aparținea soțului decedat.”, a explicat avocatul Bogdan Pițigoi

Ce drepturi au copiii dintr-o casnicie anterioara sau adoptati

„Copiii din căsătorii anterioare, cei născuți în afara căsătoriei și copiii adoptați beneficiază de aceleași drepturi succesorale ca și copiii din căsătoria actuală. Pentru a putea moșteni, este necesar ca legătura de filiație cu părintele decedat să fie stabilită legal.

În cazul adopției, copilul dobândește aceleași drepturi succesorale ca un copil biologic al adoptatorului, inclusiv dreptul la aceeași cotă de moștenire ca ceilalți copii ai acestuia.

În schimb, copiii vitregi, respectiv copiii soțului supraviețuitor dintr-o relație anterioară, nu au automat dreptul de a moșteni de la părintele vitreg. Aceștia pot dobândi drepturi succesorale dacă au fost adoptați legal de acesta sau pot beneficia de bunuri lăsate prin testament, cu respectarea limitelor și condițiilor prevăzute de lege.”, a adăugat specialistul

Cum se împarte averea când unul dintre moștenitori este minor

„Situația devine mai complexă atunci când unul dintre moștenitori este minor, mai ales dacă acesta vine la moștenire împreună cu părintele său supraviețuitor. Într-un asemenea caz, poate apărea un conflict de interese între părinte și copil, întrucât fiecare are propriile drepturi succesorale de protejat.

În funcție de vârsta minorului, actele succesorale se încheie cu respectarea regulilor privind capacitatea sa de exercițiu. Minorul sub 14 ani este reprezentat de părintele rămas în viață sau de tutore, în timp ce minorul cu vârsta între 14 și 18 ani încheie actele juridice cu încuviințarea reprezentantului legal, în condițiile prevăzute de lege.

În ce situații poate fi desemnat un curator special

Dacă există un conflict de interese între minor și reprezentantul său legal, instanța de tutelă sau notarul desemnează un curator special care să îi reprezinte interesele în procedura succesorală. Numirea acestuia poate fi necesară inclusiv atunci când părintele supraviețuitor și copilul minor participă la aceeași moștenire, iar interesele lor sunt divergente.

Curatorul special are rolul de a proteja drepturile minorului, de a verifica actele încheiate în numele acestuia și de a se asigura că interesele sale sunt respectate pe parcursul procedurii de succesiune și, după caz, al partajului.”, a completat sursa Digi24.ro

• Curatorul special este o instituție de ocrotire reglementată de legislația civilă și de procedură civilă din România, reprezentând o persoană desemnată temporar pentru a proteja interesele unei persoane care se află într-o situație de urgență sau de conflict de interese.

Ce aprobări sunt necesare pentru vânzarea bunurilor moștenite de un minor

„Deciziile importante privind bunurile care îi revin unui minor prin moștenire, cum ar fi vânzarea unei cote dintr-un imobil sau renunțarea la anumite drepturi patrimoniale, nu pot fi luate exclusiv la decizia părintelui. În situațiile prevăzute de lege, este necesară și autorizarea instanței de tutelă.

Astfel, pentru efectuarea unor acte de dispoziție asupra bunurilor minorului, reprezentantul legal trebuie să solicite autorizarea instanței de tutelă. Aceasta analizează dacă măsura propusă respectă interesul superior al copilului și dacă drepturile patrimoniale ale acestuia sunt protejate.”, a mai explicat avocatul 

Cum influențează testamentul succesiunea și cum poate fi contestat

„În cazul în care persoana decedată a lăsat un testament, procedura succesorală se desfășoară potrivit acelorași reguli generale, fiind necesară respectarea drepturilor tuturor moștenitorilor.

Dacă unul dintre aceștia este minor, asistarea sau reprezentarea sa legală rămâne obligatorie, întrucât există riscul ca drepturile sale succesorale să fie încălcate prin dispozițiile testamentare.

Spre deosebire de moștenirea legală, în cazul căreia cotele succesorale sunt stabilite de lege, testamentul poate prevedea o altă distribuire a bunurilor. Totuși, dispozițiile testamentare trebuie să respecte rezerva succesorală a moștenitorilor care beneficiază de aceasta. În cazul minorilor, reprezentarea legală are un rol important în verificarea respectării acestor drepturi.

Moștenitorii majori

În ceea ce privește moștenitorii majori, dacă există o înțelegere între aceștia cu privire la succesiune, procedura poate fi soluționată la notar. În schimb, dacă unul dintre moștenitori consideră că i-a fost încălcată rezerva succesorală sau că testamentul a fost întocmit prin constrângere ori într-un moment în care testatorul nu avea discernământ, acesta se poate adresa instanței pentru a contesta testamentul.

Instanța va analiza motivele invocate și probele prezentate, urmând să stabilească dacă testamentul este valabil. În funcție de situație, se poate solicita anularea acestuia sau reducțiunea dispozițiilor testamentare care încalcă rezerva succesorală, iar moștenirea va fi dezbătută cu respectarea drepturilor succesorale prevăzute de lege.”, a mai precizat sursa Digi24.ro

Ce se întâmplă cu moștenirea dacă partenerii nu erau căsătoriți

„În cazul în care părinții nu au fost căsătoriți, situația diferă în ceea ce privește drepturile partenerului supraviețuitor. Concubinul nu are calitatea de moștenitor legal, indiferent de durata relației, chiar dacă cei doi au trăit împreună timp de 20, 30 sau 40 de ani.

În schimb, copiii păstrează aceleași drepturi succesorale, cu condiția ca filiația față de părintele decedat să fie stabilită legal. În prezența descendenților, celelalte rude ale defunctului, precum părinții sau frații acestuia, nu îi înlătură pe copii de la moștenire.

Există totuși posibilitatea ca partenerul supraviețuitor să primească anumite bunuri dacă persoana decedată a dispus acest lucru prin testament, cu respectarea limitelor prevăzute de lege. De exemplu, defunctul îi poate lăsa o mașină sau alte bunuri, însă acest drept rezultă din testament, nu din calitatea de concubin.”, a conchis avocatul Bogdan Pițigoi